Cinci oferte pentru Centrul Cultural de pe 21 Decembrie

Cinci firme au depus oferte pentru a realiza Centrul Cultural de pe 21 Decembrie, în locul cazarmei militare.

Este vorba despre:

1. TEHNODOMUS S.R. L. (Tehnodomus, o companie de construcţii din Arad, care a lucrat pentru autorităţi publice din Arad, Timişoara, Oradea, a făcut afaceri de 65 de milioane de lei în 2019, după o creştere de 32% faţă de anul precedent. Este deţinută de doi asociaţi români – Virgil Sorin Henţ şi Gheorghe Maxinan – în proporţii egale)
2. DECORINT (Constructorul clujean. Firma fondată în 1994 s-a orientat spre execuţia lucrărilor de construcţii)
3. Asociere : EURAS (Leader - Satu Mare - se ocupa de reabilitatea Cetatii Poienari), ADDCONCEPT
4. Asociere : TOMOROGA CONSTRUCT (Leader - BN- lucreaza la reabilitatea Castelului Banffy din Rascruci), CONSTRUCTIM S.A.
5. Asociere : TCI CONTRACTOR GENERAL (Leader - CJ - cu diverse contracte in orasul de pe Somes), IASICON S.A.

Ofertele sunt in etapa evaluarii tehnice pana la data de 20.10.2022. Valoarea contractului este estimata la suma de 29.919.072 lei, fonduri bugetare, iar termenul de executie este de 24 de luni.

Conform proiectului de modernizare, la subsol vor fi amenajate spații expoziționale, de seminarii și ateliere, la parter vor fi săli de evenimente și expoziții sau pentru workshop-uri, iar la mansardă spații multifuncționale, studio-uri artistice sau spații pentru activități educaționale. De asemenea, proiectul prevede lucrări de rezistență, dar și de arhitectură. Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni, iar de execuție de 24. 

Restaurarea Pavilionului B - monument istoric - face parte din strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca şi îşi propune redarea în folosul comunităţii prin introducerea unor funcţiuni care să corespundă cerinţelor locuitorilor pentru spaţii culturale. Proiectul va fi propus spre finanţare în perioada 2021- 2027 în cadrul domeniilor pentru dezvoltarea localităţilor urbane, turism şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural. 

Amintim că, în 2019, Centrul Cultural Clujean, asociație care continuă implementarea proiectului din dosarul de candidatură orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană, dorea transformarea Cazarmei militară de pe Bulevardul 21 Decembrie în centru cultural. Investiția se ridica la 6 milioane de euro. 

Inițial, clădirea monument urma să fie transformată în Centru European de Artă Contemporană (ECCA), proiectul fanion al Clujului din dosarul de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Anunțul a fost făcut de CCC în toamna lui 2017. Mai menționăm că, în dosarul de candidatură, pentru realizarea ECCA era preconizat un buget de 12 milioane de euro, fonduri europene şi finanţare locală.

ECCA ar fi trebuit să fie primul spațiu din regiune capabil să expună lucrări de anvergură, să arhiveze lucrări de artă și să testeze noi modele de curatoriat, de programare culturală și de asumare a unui rol activ ar artei în societate. Urma să fie inaugurat în 2020 sub forma unei instituții-pionier finanțată în mare parte din bani publici și cu o conducere asigurată printr-un parteneriat între operatorii locali relevanți. Proiectul nu a primit însă avizul Comisiei Zonale a Monumentelor.

Pe terenul din spatele fostei cazărmi, bate pasul pe loc, de ani de zile, şi proiectul pentru sediul Filarmonicii. Ca să obțină banii necesari investiției (40-50 milioane de euro), concesionează un teren de 1.500 mp, pe care un privat ar urma să construiască un hotel de 4* sau o clădire de birouri de clasa A. Licitațiile au fost însă anulate pe bandă rulantă.

"Suntem la a patra încercare, nu s-a prezentat nimeni. Rog să vă reuniți, cei cu expertiză economică, să vedem de ce nu este nimeni interesat de această bucată de teren din centrul orașului", a declarat edilul Emil Boc, la începutul ședinței de Consiliu Local din 26 aprilie 2022.

Până la realizarea sediului, pe terenul de pe Bd. 21 Decembrie funcţionează, din 2016, o parcare cu 299 de locuri. Parcările se află în zona tarifară II. Recent, aici au fost montate praguri de sol pentru a împiedica desfășurarea "liniuțelor". De asemenea, municipalitatea cere implicarea poliției locale și rutiere pentru a descuraja astfel de fenomene.