INTRĂ ȘI TU ÎN DEZBATERE: Cine e de vină pentru traficul din Cluj? Arhitectul șef al județului dă vina pe prețurile la imobiliare / Politicienii spun că motivul e dezvoltarea economică a orașului

Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, atrage atenția asupra legăturii directe dintre prețurile ridicate ale locuințelor din Cluj-Napoca și aglomerația tot mai mare din trafic. Care este părerea ta?

Într-o analiză publicată pe o rețea de socializare și bazată pe datele recensământului din 2021, arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, arată că, deși populația municipiului a scăzut semnificativ, traficul a devenit mai aglomerat ca oricând. Acești oameni nu ar fi dispărut însă din județ, ci s-ar fi mutat în comunele limitrofe orașului: Florești, Apahida, Baciu, Feleacu, Chinteni, Ciurila. Salanță mai subliniază, că multe dintre apartamentele din Cluj-Napoca ar fi cumpărate în scop investițional, nu pentru locuire reală.

Analiza arhitectului șef al județului este demontată atât de politicieni, cât și de antreprenori clujeni. CITEȘTE AICI POSTAREA INTEGRALĂ A ARHITECTULUI SALANȚĂ 

Primul care l-a contrazis pe Claudiu Salanță a fost deputatul Ovidiu Cîmpean.

"Postarea asta nu are rigoare științifică, pornește de la premise greșite și are concluzii greșite. Afirmația că 37.000 de cetățeni au ales să plece din Cluj este ridicolă. Vorbește cu un sociolog și vei vedea ca lucrurile sunt nuanțate. Iar legat de prețuri cred ca este o temă care trebuie abordată, cred că e loc de o densitate urbană mai mare în anumite zone din oraș, dar nu poate fi abordată în mod populist. Dezvoltarea socio-economică fără precedent a municipiului Cluj-Napoca a dus la dezvoltarea comunelor din zona metropolitană. Un proces pe care îl vedem oriunde în lume, unde avem poli urbani care se dezvoltă accelerat'', a scris Ovidiu Cîmpean, fost director în Primăria Cluj-Napoca, actual deputat de Cluj. 

Și antreprenorul clujean Dan Pitic, care deţine, printre altele, companiile Ax Perpetuum și Scala Development, spune că trebui avuți în vedere, în această analiză, și cei aproximativ 80.000 de studenți.

"Cum au fost considerați studentii care nu au buletin de Cluj?", a întrebat omul de afaceri. 

În dezbatere a intervenit și Raularian Rusu, conferențiar la Facultatea de Geografie a UBB.

"Mai sunt unele probleme care trebuie punctate. Majoritatea celor care migrează din Cluj-Napoca spre comunele periurbane sunt tineri, cu natalitate ridicată, rezultând o adevărată "explozie demografică" la nivelul comunelor periurbane, care cresc și datorită sporului natural, nu doar datorită migrației. Avem astfel și un număr foarte mare de copii în comunele periurbane, pentru care nu există suficiente creșe, grădinițe, școli și licee în periurban, plus un număr mare de adulți activi, rezultând astfel o rată foarte ridicată a navetismului dinspre domiciliile situate în periurban și locurile de muncă, respectiv unitățile de învățământ din Cluj. La navetiștii din comunele periurbane se adaugă și alții, din alte părți ale județului, pentru că modernizarea a numeroase drumuri a sporit accesibilitatea din tot județul spre municipiul reședință de județ, bineînțeles, doar cu mașina personală (nu doresc acum să încep o discuție și despre transportul public). Plus cei din alte județe, cei aflați în tranzit, turiștii, studenții (care ar merita o discuție separată)'', e de părere conferențiarul de la Facultatea de Geografie a UBB.

Staicu Robert, de la RBC Imobiliare, susține la rândul său că "datele oficiale reflectă parțial realitatea, consider că sunt cel puțin parțial eronate. În primul rând foarte multe persoane nu stau cu forme legale în Cluj-Napoca, inclusiv persoanele care achiziționează proprietetăți își schimbă buletinul doar după ce expiră. Eu consider că școlile sunt cel mai mare generator de trafic, fiind suficient să comparăm traficul din timpul anului și cel când vin studenții vs. cel din vacanța de vară. Nu pun la socoteală vacanțele scurte, de o săptămână, că atunci pleacă și locuitorii orașului în vacanță. Urmate pe locul 2 de imobiliare și dezvoltarea zonei metropolitane fără o infrastructură adecvată''.

Arhitectul Adrian Mîzgan este de părere că lipsa investitiilor in infrastructura ar fi principalul factor care generează problemele de trafic la Cluj-Napoca.

"E o problema pe care eu am tot analizat-o. In primul rand acuratetea recensamantului din 2021 e discutabila. Se incercase o treaba cu completarea online, o treaba care a functionat si nu prea. Multi au trecut adresa din buletin si atat.

Legat de pretul apartamentelor, intradevar, a generat in perioada de pandemie o migratie a populatiei tineri (segment 27-35 de ani) catre orasele natale. Fenomen ajutat de trecerea tot mai mult in online a muncii. A contribuit si accesibilitatea tot mai mica la crese si gradinite si faptul ca traficul a devenit tot mai insuportabil.

Un alt factor ce a contribuit la problemele de trafic este instarirea romanilor, fapt ce a condus la cresterea numarului de posesie vehicul la mia de locuitori.

Deci putem spune ca desi pare ca populatia a scazut sau ar fi stat in echilibru, autovehiculele aflate in trafic clar au crescut.

Problema cartierelor dormitor e cam dublata de faptul ca multe locuri de munca sunt se afla in zone exterioare orasului: Emerson, Bosch etc. Totusi, deplasarea aceasta este una normala in orice oras, diferenta e ca, in vest, aglomeratia este mutata pe autostrazi, centuri, drumuri dedicate deplasarii intre locuire si locul de munca. Orasul respira aer mai curat.

Lipsa investitiilor in infrastructura, parerea mea, e principalul factor care genereaza problemele de trafic. Florestiul este legat de Cluj-Napoca de un drum si jumatate (de atata timp). Intersectia cu Valea Chintaului e la fel ca in vremurile cand Bulevardul Muncii era o strada infundata. Baciu, la fel, legat cu o singura artera si cate exemple se mai pot da.

Ati mentionat de urbanizarea intravilanului. O foarte buna idee si de bun simt. O mare oportunitate ratata la PUG 2014 a fost exact acest capitol. Toate terenurile neconstruite au trecut in afara urbanizarii. Atat de clar a fost faptul ca trebuiau sistematizate si urbanizate incat te intrebi daca nu cumva a fost voit si strategic prin rea intentie aruncate in afara urbanizarii. Insa ce pretentii sa avem in conditiile in care orasul inca nu are definitivata situatia cadastrala. Comuna Chinteni a reusit asta. E un exemplu bun.

Ca o prima concluzie (analiza acestui subiect lejer ar fi teza de doctorat) e ca prin deciziile strategice luate pana acum, orasul si locuitorii sai sufera in timp ce imobiliarele sunt in floare. (Una selecta)", spune arhitectul Adrian Mîzgan.