"Cu plăcuţele bilingve intrăm în Europa". Vezi ce răspunde primarul + SONDAJ Vreţi plăcuţele?

Problema plăcuţelor bilingve ajunge în atenţia publicului şi a autorităţilor clujene. Dacă locuitorii municipiului Cluj-Napoca se împart în tabere pro şi contra, nici mai marii oraşului nu mai au mult până să ajungă în această situație.

Controvesatele plăcuţe bilingve stârnesc discuţii la Cluj. Primăria Cluj-Napoca nu a primit încă motivarea instanţei cu privire la introducerea plăcuţelor bilingve la intrările în oraş, însă discuţiile sunt în toi.

În urmă cu aproape două săptămâni, Tribunalul Cluj a admis cererea formulată de Landman Gabor, în calitate de preşedinte al fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe, cu sediul la Amsterdam, prin care obligă municipalitatea să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş. Pentru moment sentinţa instanţei nu este, însă, definitivă, iar Primăria Cluj-Napoca poate ataca această decizie la Curtea de Apel Cluj. Autorităţile clujene ar putea ajunge, în scurt timp, obligate de instanţă să monteze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în municipiu.

Conform legii 215/2001 (a administraţiei publice), articolul 76, "(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.

(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin.(2)."

Între timp, discuţiile între autorităţile clujene se aprind şi încep să se formeze tabere pro şi contra. Viceprimarul Anna Horvath pare a fi un susţinător înfocat al acestui proiect şi consideră că această reglementare ar creşte valoarea oraşului şi ar putea ajuta în procesul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană. De celaltă parte, Emil Boc se arăta reticent la montarea plăcuţelor bilingve, declarând că primăria va face acest lucru doar în cazul în care va fi obligată de către lege.

"Clujul este un oraş care se consideră european şi care candidează la titlul de capitală europeană, pe considerentul promovării multiculturalismului. Utilizarea drepturilor lingvistice a minorităţilor sunt din cele mai vechi timpuri garanţia supremă a păstrării identităţii şi este importantă în orice comunitate.

Bineînţeles că există şi reglementări juridice care prevăd un procent de 20% pentru obligativitatea prevederilor referitoare la inscripţiile în limbi străine minoritare, însă faptul că procentul minorităţii este mai mic nu exclude implementarea acestora. Alte mari oraşe din ţară, precum Braşov, Hunedoara sau Timişoara au comunităţi minoritare mai mici şi, cu toate acestea, au făcut acest pas << fără ură sau patos >>, ca să-l citez pe domnul primar Boc. Aceste oraşe au instituit aceste plăcuţe bilingve pentru că găsesc multiculturalitatea ca pe o valoare pe care o exploatează", declară Horvath.

De asemenea, aceasta consideră că partidele politice ar trebui să se unească în dezvoltarea oraşului şi să lase în urmă propriile interese.

"Proiectul nostru comun este obţinerea titlului de capitală europeană în care toate forțele politice ar trebui să pună acest obiectiv mai presus de interesele politice ale fiecărui partid în parte. Cred că trebuie, într-adevăr, să avem anumite puncte, anumite proiecte în care să ne depășim condiția de politician, iar deasupra tuturor intereselor să se regăsească dorinţa acest oraș să devină un oraș european. Sunt lucruri care trebuie să ţină de firesc", adaugă Horvath.

Dacă în urmă cu o săptămână primarul municipiului Cluj-Napoca era de părere că trebuie respectată legea administraţiei publice, acesta încearcă acum să aplaneze un posibil conflict între autorităţi şi invocă o stare de armonie şi pace. "Noi avem o lege națională care la fel de bine trebuie să fie respectată. Legea națională este cea care în acest moment produce efecte pe teritoriul statului", declara Boc, în urmă cu o săptămână.

La o săptămână după iscarea noilor controverse legate de posibilitatea montării plăcuţelor bilingve în municipiu, primarul cere echilibru în rezolvarea acestei situaţii. "Ne consultăm şi cu doamna viceprimar, discutăm pe acest aspect pentru că interesul nostru este să fie pace şi armonie în acest oraş. Nu trebuie să fim unii contra altora.

Trebuie să fie pace şi armonie uitându-ne pe lege, dacă legea spune într-un fel, atunci trebuie aplicată legea. Instanţele au un punct de vedere, pe care, bineînţeles, îl respectăm. Trebuie să se păstreze climatul de echilibru, să analizăm fiecare situaţie în parte, fără să fim unii contra altora. Cu echilibru se aranjează fiecare situaţie în parte. Până la urmă legea şi justiţia trebuie să fie elemente finale, fără ură şi patos . Am discutat cu doamna viceprimar şi ne vom uita în continuare pe motivarea instanţei", a declarat, miercuri, Emil Boc.

Recensământul din 2012 arată că populaţia de etnie maghiară are în Cluj-Napoca o pondere de 15,7 %.

Iniţiativa de a monta plăcuţe în limba maghiară a pornit de la ideea unei studente la Drept. Vezi aici despre ce este vorba

SONDAJ: Ziua de Cluj vrea să afle care este părerea clujenilor cu privire la această situație controversată care ar putea duce scurt timp la instalarea unor indicatoare de intrare în localitate traduse în limba maghiară