Update Foto Scandal pe tema plăţii unui credit de 45 de milioane. Aeroportul vrea amânarea plăţii, CJ se teme să nu fie executat silit
- Scris de Anca Muresan
- 22 Apr 2020, 13:20
- Administraţie
- Ascultă știrea
Plata ratelor unui credit de 45 de milioane de lei, în vreme de pandemie, contractat pentru lucrările la extinderea pistei aeroportul clujean, reaprinde neînţelegerile dintre cele două instituţii.
Având în vedere criza prin care trece Aeroportul Interaţional “Avram Iancu” Cluj, pe fondul pandemiei de coronavirus, în urma căreia traficul aerogării clujene a scăzut cu 94% în aprilie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, 200 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic, iar unele investiţii şi achiziţii au fost amânate pentru a din prudenţă financiară, conducerea instituţiei a cerut Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, printr-o adresă transmisă în 8 aprilie 2020, să facă demersuri pentru suspendarea plăţii pe 9 luni (aprilie – decembrie 2020), a ratelor creditului de 45 de milioane de lei, accesat în 2014, pe o perioadă de 20 de ani, în vederea achitării lucrărilor executate la pista de 2.200 de metri, etapa I a pistei de 3.500 de metri.
Aeroportul Cluj are de plătit în acest rate în valoare de 3,5 milioane de lei, 380.000 lei lunar, şi cerut Consiliului Județean Cluj, ca și garant al creditului, să își dea acordul pentru amânarea plății ratelor către CEC Bank. Acordul trebuie să fie votat în cadrul unei şedinţe de Consiliu Judeţean.
Conform conducerii aeroportului Cluj, această solicitare nu a fost pe placul conducerii Consiliului Judeţean Cluj, care a transmis o informare către consilierii judeţeni în care le aduce la cunoştinţă că “aeroportul nu mai are bani să plătească ratele creditului şi că, în cazul în care aeroportul nu îşi plăteşte ratele CJ, ca garant, va fi executat silit de către creditor”. Ba mai mult, în documentul citat se mai arată că “dacă va fi executat silit, va exista o răspundere personală a fiecărei persoane care a votat garantarea creditului”.
Directorul aeroportului, David Ciceo, susţine că instituţia pe care o conduce nu se află în incapacitate de plată şi că CJ nu va fi pus la plată de către banca creditoare, amânarea ratelor fiind doar o măsură de prudenţă, de care aeroportul poate beneficia prin lege. De asemenea, David Ciceo a precizat că creditul a fost accesat la propunerea CJ.
“Noi nu suntem în incapacitate de plată, avem o situaţie financiară stabilă, este doar o măsură de prudenţă, şi am dorit, ca toate firmele, să mutăm o parte din cash pentru anul viitor, când traficul va creşte şi să păstrăm locurile de muncă. Singurul scop al Aeroportului Cluj a fost de a beneficia de facilitățile fiscale puse la dispoziție de către stat”, a declarant directorului aeroportului, David Ciceo, într-o confetinţă de presă susţinută miercuri, 22 aprilie 2020.
”Aeroportul nu va mai avea încasările din luna ianuarie 2020. Nu putem compara luna aprilie cu luna aprilie de anul trecut. Măsura de amânare a creditelor vine să rezolve tocmai acest lucru. De ce să nu beneficiem de prevederile legii. Există o ordonanţă care ne permite acest lucur, banca nu se poate opune”, a punctat şi Irimie Popa, membru al Consiliului de Administrație al Aeroportului Cluj.
De cealaltă parte, reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj îi amintesc lui Ciceo că, la momentul accesării creditului, declara că instituţia pe care o conduce nu are nicio problemă să plătească. “Ceea ce face domnul Ciceo este aceeaşi serie de tertipuri şi şmecherii. La momentul accesării creditului, există înregistratea de atunci, a spus că poate susţine acel credit, dar normal e nevoie de acceptul instituţiei tutelare. Umple toată media şi administraţia locală de foi, hârtii, adrese. S-a prezentat ca fiind cel mai bun manager de aeroport, să îşi administreze creditele. Atunci spunea că, dacă nu ne dăm acordul, punem în pericol aeroportul. Acum e invers. Nu are nevoie de acest artificiu”, a declarat Valentin Jucan, purtător de cuvânt al CJ Cluj.
Creditul în discuţie a fost accesat pe o perioadă de 20 de ani, până în 2034. Au fost achitate rate de 9.3 milioane lei, fiind rămase de plată 34 milioane lei.