Foto Clujul, model european de bune practici pentru concursurile internaționale de soluții / Importanța societății civile vs. executanți incapabili

În materie de arhitectură și urbanism, Cluj-Napoca ''a dat tonul'' concursurilor internaţionale de soluţii în România. Din 2016 încoace, municipiul are 15 astfel de investiții în portofoliu, între care 4 finalizate recent: malurile Someșului, Parcul Feroviarilor, Turnul Pompierilor și străzile Kogălniceanu, Universității, plus cele 10 adiacente. Adică o treime din concursurile organizate la nivel național. 

Acest lucru se datorează eforturilor depuse de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OART), în parteneriat cu Primăria, Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliului Județean Cluj.

„Este un punct în spatele căruia se ascund ani de muncă diplomatică a colegilor noștri care au început implementarea concursurilor, continuând de fapt un exercițiu de achiziție publică, care a existat în Cluj-Napoca încă de la începutul secolului trecut. Au urmat apoi ani de găsit soluții din partea administrației, de găsire a formei celei mai bune de a implementa acest mod de achiziție publică într-un context legislativ nepregătit pentru toate modalitățile în care se poate face o contractare pentru proiecte de calitate. A urmat apoi munca colegilor noștri care au fost implicați în elaborarea de teme, în organizarea de concursuri la nivel național sau local în implementarea acestui mod de achiziție. Este important că s-a întâmplat în parteneriat cu administrația locală și județeană la Cluj-Napoca pentru un număr atât de mare de concursuri. Apoi a urmat munca colegilor noștri care au fost în jurii și a celor care au participat la concursuri, care și-au asumat luni de zile de muncă, împreună cu echipe, care au riscat să investească atât de mult timp pentru a expune proiecte de calitate la o jurizare internațională pentru toate concursurile”, a declarat Daniela Maier, președintele OAR Transilvania.

În utimii ani, Clujul a devenit model pentru alte orașe din țară, iar proiectele finalizate în municipiu stau la masa modelelor de bune practici din Europa, alături de orașe precum Barselona, Paris, etc. De punctat este faptul că, în realizarea acestor proiecte un rol important l-a jucat și societatea civilă, invitată de către autorități la dezbateri publice pe fiecare temă în parte. 

„La Cluj am demarat şi am finalizat 15 concursuri internaţionale de soluţii din 2016 până în prezent. Această practică a început să fie preluată de către alte oraşe după modelul Clujului. În 2016 când aveam primele concursuri la malurile Someşului sau la Turnul Pompierilor erau oameni care spuneau că nu vor fi implementate niciodată. Este o abordare strategică pe care un oraş o are în momentul în care alege calitatea de proiectare. Cred că aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine. Sunt proiecte care propun soluţii noi. La Cluj avem o societate civilă activă care dezbate fiecare detaliu din proiecte. Am prezentat proiectele şi la nivel european. Am stat la masă cu cele mai importante oraşe de la nivel european, Barcelona, Copenhaga, Paris, Gent. Cluj-Napoca a prezentat Someşul pentru bune practici. Proiectul a fost extrem de apreciat la nivel european. România a ajuns la un nivel de dezvoltare în care îşi permite să gândească proiecte strategice pe termen lung. Avem responsabilitate să lăsăm în urmă proiecte durabile, să fie gândite pe 10-30 de ani”, a declarat Ovidiu Cîmpean, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și fost director în cadrul Primăriei, coordonator CIIC. 

Malurile Someşului

Proiectul cu fonduri europene pentru reabilitarea malurilor Someșului a intrat în procedură de recepție în 15 noiembrie 2023. Investiție pe 14,7 km. Peste 950 arbori noi plantați. Culoar velo-pietonal, nou pod velo-pietonal, noi piste pentru bicicliști, zone de joacă, relaxare și sport. Autori principali al proiectului sunt Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRÁCTICA). Executant: Asocierea ACI Cluj (lider) - Socot S.A. - Simacek Facility Services.

Turnul Pompierilor

Câștigătorul concursului de soluţii este arhitectul Vlad Sebastian Rusu. Proiectul a fost finalizat și inaugurat în 2023, fiind finanțat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Valoarea totală a investiției: 11.108.771,11 lei cu TVA. Amintim că, în 2021, Primăria Cluj-Napoca a reziliat contractul cu asocierea Research Consorzio Stabile Societate Consortile, executantul desemnat prin licitație publică. Lucrările au fost continuate și finalizate de DECORINT SRL.

„Uneori soluția nu poate fi implementată din pricina executantului, care nu este capabil să o pună în practică cum a fost și în cazul nostru. Am făcut voluntariat, cu prezență zilnică pe teren, cu ajutor la completat de acte, dacă nu câștiga un birou de arhitectură din Cluj nu știu cum se putea duce la bun sfârșit lucrarea. Poate și aici trebuie reglementate lucrurile, la criteriile de selecție a executanților prin licitație publică. În final, rezultatul este destul de similar cu soluţia”, a declarat Vlad Sebastian Rusu. 

Strada Mihail Kogălniceanu

Câştigătorul concursului de soluţii este Mossfern Arhitectură. Lucrările au fost finalizate şi inaugurate în 2024. Pe o suprafață de peste 25.000 mp, proiectul de investiții a cuprins lucrări pentru strada Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente - Universității, Emmanuel de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile János Bolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac, inclusiv Piața Cipariu, dar și Iuliu Maniu. Obiectivul general al proiectului a fost creșterea calității spațiului public, o componentă cheie pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă. Valoarea totală a proiectului finanțat prin fonduri europene a fost de 48.721.315,94 lei - aproximativ 10 mil. Euro. Executantul lucrărilor a fost firma Astor Com SRL din Târgu Mureș.

Acesta a fost un proiect intens contestat de societatea civilă: fie din pricina tăierii unor arbori, fie pentru îndepărtarea soclului grupului statuar ''Școala Ardeleană'' sau pentru părțile de pietriș din fața bisericii de pe Kogălniceanu. După lungi și intense dezbateri între cetățeni și adminitrația locală, lucrurile au ajuns la un numitor comun. Totuși, arhitectul care a semnat contractul de modernizare este nemulțumit de modul în care a fost implementată soluția sa și susține că lucrarea nu este finalizată, fără a dori să dea detalii. 

„Eu nu văd că s-a terminat Kogălniceanu. Pentru mine nu este demn să spun că lucrarea este finalizată. (…) În general, totul se reduce la relaţia cu constructorul. Discutăm foarte mult despre temă, concurs, dar foarte puţin despre traiectoria implementării, a felului în care aceasta se va înscrie în cultura noastră de relaţionare faţă de mediul obiectual de zi cu zi”, a declarat arhitectul Macalik Arnold. 

Parcul Feroviarilor

Proiectul de modernizare a acestui parc reprezintă rezultatul unui Concurs internațional de soluții organizat de Ordinul Arhitecților din România alături de Primăria municipiului Cluj-Napoca. Câștigătorul premiului I – contractul de proiectare – desemnat de juriu este Asiza Birou de Arhitectura S.R.L (arhitectul Vlad Rusu). Lucrările au fost realizate de Asocierea SC Nord Conforest SA & Eco Garden Construct SRL. Investiție de peste 9 milioane euro.
 
„Terenul a aparţinut oraşului. Asta a grăbit foarte tare procesul de proiectare şi de realizare”, a declarat arhitectul Vlad Sebastian Rusu. 

Planșele celor 4 proiecte pot fi consultate, în detaliu, pe strada Kogălniceanu. 

Printre concursurile soluții realizate de administrația locală, în parteneriat cu OAR, se mai numără amenajarea Parcului Est, a Parcului Bună Ziua, a Cetățuii, Spitalul Pediatric Monobloc, Centrul Integrat de Transplant, masterplanul Sopor, extinderea Liceului Lucian Blaga.