Voluntar american la TIFF: Dacă ar fi lângă mare, Clujul ar fi oraşul perfect

Americanul este încântat să facă voluntariat la TIFF, "al doilea festival după Cannes". A venit la filme ca spectator în ultimii şase ani şi a văzut evenimentul în evoluţia sa, la fel cum a văzut şi oraşul crescând de la un an la altul.

Greg Smith are 63 de ani şi este din San Francisco. Se află la Cluj de şase ani, este pensionar. A lucrat în finanţe, buget şi planificare în companii din industria petrolieră. Nu ştia prea multe despre România înainte. A ajuns la Cluj într-o călătorie pe care a făcut-o singur prin Europa, găzduit de oameni pe care i-a cunoscut pe internet. "Cei cu care am vorbit din România erau de la Cluj. Am stat la ei, am vizitat oraşul, am cunoscut o mulţime de oameni şi m-am îndrăgostit. Am văzut multe oraşe, dar Clujul e «the best». Am stat 10 zile", spune Smith.

"Îmi plac oamenii, sunt foarte drăguţi, iar oraşul este foarte frumos. E important că mulţi vorbesc engleza şi că aici se poate trăi foarte bine, mai bine decât în America şi decât mare parte din restul Europei. Oraşul viselor mele e, de fapt, Barcelona, pentru că e lângă mare şi nu are iernile acelea nesuferite, doar că este de patru ori mai scump. Dacă Clujul ar fi lângă mare ar fi ceva mai dezvoltat. În multe privinţe, România e în urma Europei, nu ştiu dacă e un lucru rău sau bun, din cauza trecutului comunist, a corupţiei, a salariilor mici. Asta face ca România să nu fie o ţară atât de dorită, nici chiar de unii dintre locuitorii ei, care pleacă la muncă în străinătate", crede americanul.

"E şi un lucru bun faptul că sunteţi puţin în urmă pentru că mă duce cu gândul la America din copilăria mea, anii ‘70. Asta e bine. Tinerii de aici îmi dau speranţe şi entuziasm". Pe de altă parte, Smith nu încetează să se mire de rata mică a criminalităţii din România. "Observ că jaful de la Banca Transilvania este încă o mare ştire, chiar dacă a avut loc cu ani în urmă. În America crimele şi jafurile sunt ceva firesc, aşa ceva se întâmplă cel puţin o dată pe săptămână. La fel şi în oraşe ca Londra sau Parisul. În America, într-un oraş cum e Clujul sunt mult mai multe crime. Inocenţa tinerilor români e un lucru bun, pentru că nu au evoluat aşa de mult încât să ajungă la crimele de afară. Totuşi, nu au evoluat nici pentru a trăi mai bine", este de părere voluntarul.

"Am mers acasă, m-am gândit, iar după cinci luni am vândut tot şi m-am mutat aici. Vor fi şase ani în septembrie", a povestit el. Locuieşte aprope de gară. Nu are familie în SUA, doar prieteni pe care îi vizitează din când în când. Are acum prieteni clujeni şi prieteni din alte ţări. Face parte din câteva organizaţii de englezi, americani, cu care se vede din când în când. A învăţat puţin şi limba română. Spune că înţelege mult, poate să îşi facă singur cumpărăturile în piaţă. Verbele româneşti i se par de neînţeles, iar gramatica, din cale-afară de dificilă. Ia lecţii de română şi îi este de mare ajutor că atât de mulţi români vorbesc bine limba engleză.

E prima dată când e voluntar la TIFF, dar la filme a fost la fiecare ediţie de când e la Cluj. S-a bucurat că poate face voluntariat ca să cunoască oameni şi pentru că în acest fel are o activitate. Lucrează la expoziţii, pune lucrările pe stative, la Muzeul de Artă şi la hotelul Continental, precum şi la corturile din Piaţa Unirii. "Prefer genul dramă, nu îmi plac documentarele sau scurtmetrajele", a spus el. "Mi-au plăcut şi multe filme româneşti, nu am fost doar la filme în limba engleză. Mi-au plăcut mult filmele daneze, comedii sau drame care au o poveste. De la un an la altul, festivalul a evoluat, a devenit din ce în ce mai bun. Eu cred că e cel de-al doilea festival după Cannes, e respectat şi recunoscut. S-a extins şi sunt filme de o calitate mult mai bună", a mai spus el.

"Am venit la Cluj înainte de aderarea la UE şi am văzut pe viu multe schimbări. S-au făcut multe investiţii şi oraşul a evoulat mult de când am venit eu, dar mai este loc şi pentru altele. Comparativ cu oraşe americane de dimensiunile Clujului, am văzut unele cu drumuri mai bune, dar şi cu drumuri mai proaste. Când mi-am anunţat prietenii că mă mut în România, mulţi m-au întrebat dacă voi avea toaletă în casă sau televizor. Nici nu ştiau unde e ţara asta, nu o puteau găsi pe hartă. Le-am explicat că nu mă mut într-o ţară din lumea a treia. Ei sunt genul de oameni care nu au nici o părere. Mulţi americani vin în România ca să ajute orfelinate şi oameni bolnavi de la ţară şi pleacă de aici crezând că aşa e în toată ţara, ca la ţară", a mărturisit el. "Românii sunt oameni frumoşi, eleganţi, îmi place influenţa latină. Cu toţii, în special tinerii români sunt foarte inteligenţi. Vorbesc multe limbi străine şi cunosc atât de multe lucruri", a adăugat americanul. Greg nu a văzut nici un film la TIFF 2012 din cauză că a fost foarte ocupat cu voluntariatul.