Unul din doi politehnişti vrea să plece din ţară

Studenţii resimt ca o problemă faptul că nu sunt suficiente oferte de stagii de practică în timpul facultăţii şi se angajează pentru a acumula experienţă practică în dauna cunoştinţelor acumulate în anii de specializare din facultate, conform unui studiu prezentat ieri de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV)

Actorii implicaţi în cercetare, companii şi studenţi, au afirmat importanţa programelor de practică şi disponibilitatea lor de a se implica. Firmele sunt mulţumite sau foarte mulţumite de implicarea studenţilor, iar ultimii vor ca mai multe stagii de practică să fie implementate. Datele din studiu confirmă necesitatea extinderii programelor actuale de stagiatură, implicarea mai multor companii în sprijinirea stagiilor de practică şi necesitatea mediatizării mai intense a acestor programe către studenţii din anii mici. Absolvenţii din anii mai mari conştientizează mai bine importanţa programelor de practică.

La întrebarea „Care sunt cele mai importante beneficii ale desfăşurării stagiilor de practică din perspectiva companiei dvs?" 59% dintre companii au apreciat oportunitatea de a alege, a testa şi a lucra cu tinerii. 38% dintre respondenţi apreciază că prin intermediul stagiilor de practică creşte notorietatea prin promovarea companiilor în randul acestora. Doar 3% consideră importantă posibilitatea de a beneficia de forţă de muncă neplătită. La întrebarea „Credeţi ca veţi organiza şi în viitor stagii de practică pentru studenţi în compania dvs?" toate companiile au răspuns pozitiv. Numărul estimat de studenţi care ar putea participa la aceste stagii (pentru 20 de companii) este de 245. La întrebarea „Ce număr de stagii puteţi desfăşura în compania dvs?" majoritatea companiilor au răspuns 1-5.

La întrebarea „Cât de utilă consideraţi că a fost organizarea stagiilor de practică din perspectiva companiei dvs?" 60% dintre companii au considerat că stagiile de practică au fost utile, 35% au considerat că au fost foarte utile. 65% dintre companii consideră că nivelul de pregătire a studenţilor este moderat. Într-un procent de 75% companiile au contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior, în timp ce 25% nu au. Companiile au declarat într-o proporţie de 59% că alocarea de finanţare pentru firmele care organizează stagiile de practică ar eficientiza relaţia dintre instituţiile de învăţământ şi companii..

63% dintre studenţi consideră că activităţile desfăşurate sunt de complexitate ridicată şi 56% spun că durata stagiului de practică prea lungă. 77% dintre studenţi au fost la cel puţin un interviu de angajare şi 23% nu au fost la nici unul. 45% au declarat ca nu au avut un loc de muncă până în prezent în timp ce 55% au avut un loc de muncă. În topul modalităţilor de găsire a unui loc de muncă sunt cele clasice, bazate pe contactul direct respectiv, prin intermediul familiei sau a cunoştinţelor, din iniţiativă proprie sau solicitaţi de angajatori. O modalitate mai nouă începe să fie cea prin intermediul internetului.

Nivelul angajabilităţii este de o şesime din rândul studenţilor. Dintre cei chestionaţi 17% au declarat că au un job stabil. Ponderea cea mai mare, de 82%, nu sunt angajaţi. Percepţia asupra perspectivelor este sumbră. Dintre studenţii chestionaţi 52% au declarat că vor emigra în timp ce alţi 48% vor rămâne în ţară cu intenţia să lucreze (30%) sau să studieze (16%). 43% consideră cunoştinţele dobândite în cadrul facultăţii ca fiind de foarte mare folos în cadrul stagiului de practică. 42% consideră că i-au ajutat mult în cadrul stagiului cunoştinţele dobândite. La polul opus se află 1% dintre studenţi care consideră cunoştinţele dobândite în cadrul facultăţii ca fiind de folos în mică măsură, iar 14% deloc.

Studiul a avut ca grup ţintă 200 de studenţi de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Obiectivul principal al cercetării l-a reprezentat configurarea unei imagini reprezentative asupra situaţiei studenţilor pe piaţa muncii în regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest (iniţial Vest) şi Centru, pe durata a 24 de luni. Absolvenţii şi angajatorii au fost rugaţi să răspundă unui set de întrebări, structurate pe mai multe categorii distincte. Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.