Clujenii și bucureștenii au „salvat” 7,5 tone de mâncare de la risipă alimentară cu ajutorul unei aplicații

Utilizatorii aplicație Bonapp, care are ca scop principal reducerea risipei alimentare, au salvat 7,5 tone de alimente, care, dacă ar fi ajuns la gunoi ar fi echivalat cu emisiile de carbon ale unei mașini diesel care ar înconjura Pământul de două ori pe la Ecuator: 15 tone de CO2.

Bonapp.eco, aplicație mobilă de cumpărături responsabile, anunță în premieră primele date centralizate cu privire la comportamentul de consum al românilor preocupați de combaterea risipei alimentare. Informațiile au fost date publicității de către companie cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare (29 septembrie) și relevă creșterea rapidă a cumpărăturilor responsabile în rândul populației din mediul urban, care se orientează spre achiziția de alimente, dulciuri și băuturi aflate aproape de termenul de expirare sau perisabile, care altfel ar fi fost pur și simplu aruncate, potrivit unui comunicat transmis ZIUA DE CLUJ.

500 de parteneri în Cluj-Napoca și Capitală

Bonapp.eco are în prezent aproape 500 de comercianți parteneri în Cluj-Napoca și București, compania aflându-se în prezent în negocieri cu mai multe rețele de magazine și unități HoReCa. Magazinele își construiesc singure ofertele, în general sub forma de pachete cu unul sau mai multe produse, uneori sub formă de „surprise box”, pentru acei clienți cărora le place să încerce lucruri noi. Marea majoritate a pachetelor disponibile, circa 95%, au discounturi de 50%, restul fiind cu reduceri de 70-90%.

Pentru aceste persoane, două sunt motivele principale care determină decizia de cumpărare: evitarea risipei alimentare (termenul deja încetățenit în mediul online fiind cel de „salvare” a acestor produse), dar și reducerile aplicate de comercianții înscriși în aplicație. Risipa alimentară înseamnă, în același timp, o pierdere economică pentru comerciant sau producător, o pierdere de oportunitate (deoarece reprezintă o ocazie ratată de realizare a unei tranzacții economice), dar și un risc pentru mediu, alimentele aruncate în depozitele de gunoi generând prin descompunere cantități mari de dioxid de carbon, un gaz cu efect de seră.

7.5 tone de alimente au fost „salvate” de la risipa alimentară. Echivalentul a peste 15 tone de CO2

Bonapp.eco listează ofertele magazinelor partenere pentru utilizatorii acestei aplicații, care își pot alege și apoi comanda produsele direct din aplicație, cu plata online, urmând să le ridice personal de la magazin. Ofertele sunt disponibile în sistem „primul venit, primul servit”, în limita stocurilor.

În cele 10 luni de funcționare, utilizatorii aplicației Bonapp.eco au „salvat” în total circa 7,5 tone de alimente, reprezentând o reducere a emisiilor de carbon cu peste 15 tone de CO2, echivalentul emisiilor unei mașini cu motor diesel care înconjoară Pământul de două ori pe la Ecuator.

Am fost plăcut surprinși de ritmul rapid de adoptare a aplicație. Analizând evoluția comenzilor în intervalul ultimelor 10 luni, am putut observa că odată ce au încercat Bonapp.eco, utilizatorii au devenit foarte rapid clienți fideli. Există multe cazuri de utilizatori care de la două-trei comenzi în prima lună de folosire a aplicației au ajuns, chiar din luna a doua, la peste 10, apoi la 20-30 în cea de-a treia. În general, soluția Bonapp.eco este rapid adoptată și este ulterior utilizată în mod curent. Avem inclusiv utilizatori «campioni», cu peste 400 de pachete salvate, în mai mult de 250 de comenzi. Din câte am observat, în general utilizatorii ajung clienți fideli ai unor comercianți ale căror oferte le urmăresc zilnic. Pentru unii dintre aceștia, Bonapp.eco reprezintă de asemenea o soluție pentru a scăpa de stocuri perisabile la finalul zilei. Unul dintre partenerii noștri, de pildă, a vândut într-o zi 19 pachete de produse în mai puțin de două minute și jumătate” - Sînziana Perțea, Partner & Customer Success Senior Specialist.

Ce alimente salvează românii?

Pe categorii, produsele cel mai des salvate sunt dulciurile, urmate de produsele alimentare, apoi de cele de panificație și patiserie, de produsele ready-to-eat și de meniuri. „Categoriile sunt desemnate de parteneri în interfața aplicației, de unde și apariția acestei categorii generice de «produse alimentare»”, afirmă Cătălin Semeniuc, Sales Representative.

„Cel mai frapant lucru la care asistăm de la lansarea aplicației este apariția unei generații de consumatori conștienți de importanța unui comportament de consum sustenabil, care evită risipa alimentară. Vorbim de persoane cu un nivel cel puțin mediu de educație, de vârstă relativ tânără și venituri peste medie, care folosesc aplicația nu neapărat pentru discounturi, cât mai ales din sentimentul că fac un bine și, uneori, pentru a-și satisface mici curiozități, de exemplu pentru a încerca anumite produse sau oferta unor anumiți comercianți. În condițiile crizelor succesive prin care trecem din 2020 încoace, ne așteptăm ca această generație de consumatori să capete o pondere din ce în ce mai mare, iar cumpărăturile responsabile să schimbe actualul sistem de producție și consum din retailul alimentar”.

74 kg de aliment pe cap de locuito sunt aruncate în România

În România, ca și în întreaga Uniune Europeană, risipa alimentară reprezintă o problemă serioasă. În fiecare an, conform datelor UNEP pentru anul 2021, românii aruncă aproximativ 74 kg de alimente pe cap de locuitor. În jur de 6.000 de tone de alimente, reprezentând circa 10% din totalul comercializat, ajung în fiecare zi în depozitele de gunoi, totalizând 2,2 milioane de tone într-un singur an, deși 4,5 milioane de români se confruntă cu dificultăți în asigurarea hranei de fiecare zi. În România, ca și în alte țări dezvoltate, risipa alimentară este un fenomen prin excelență urban, mediu în care sunt generate 95% din deșeurile alimentare.