Evoluția pieței imobiliare la mijlocul lui 2022. La Cluj, mp e aproape 2.500 euro, însă aceste prețuri mari cerute de vânzători duc la un trend „categoric descendent”

Chir dacă trendul e unul descendent în ceea ce privește piața imobiliară din România, prețurile apartamentelor din Cluj rămân în continuare greu accesibile.

În iunie 2022, piața imobiliară din România a cunoscut vârful, însă o lună mai târziu, acest trend s-a inversat și acum persistă, toate astea datorită prețurilor cerute de către vânzători, prețuri care au dus la un „trend categoric descendent”, atât la nivel național, dar și în anumite orașe mari, potrivit datelor pe care le-au urmărit economiștii UBB Cluj de la Facultatea e Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. 

Sursă grafic: imobiliare.ro

Clujul are apartamente tot foarte scumpe, chiar și pe un trend descendent - 2.411 euro/mp

Aceste date monitorizate pe termen mai lung ne arată că în marile orașe prețurile au crescut din martie 2020, dar în mai – iunie, în trei dintre cele mai mari orașe din țară – București, Cluj-Napoca și Constanța, „liniile” au început să coboare.

În Cluj-Napoca, prețul mediu pe metru pătrat a atins în luna iulie 2022, cota de 2.411 euro, cu 2,2% mai mic față de nivelul maxim.

În contextul inflaționist actual, marcat de scăderea veniturilor și de creșterea costurilor de creditare, o serie de observatori din piață se așteaptau la corecții.

De ce scad prețurile?

„Creșterea accentuată a dobânzilor de referință, în special a ROBOR-ului, cu mult peste creșterea ratei de politică monetară a BNR este principalul factor care a determinat o scădere a cererii imobiliare. La aceasta se adaugă desigur factorii sezonieri, perioada concediilor de vară fiind tradițional o perioadă mai liniștită pe piața imobiliară”, spune Nagy Bálint Zsolt, membru în echipa Romanian Economic Monitor.

Ce urmează?

„Nu ne așteptăm la o scădere prelungită a prețurilor imobilelor, din mai multe considerente. O parte însemnată a tranzacțiilor (aproape 60%) se efectuează încă prin numerar, fără credit ipotecar, ceea ce înseamnă că populația mai are rezerve substanțiale pe care să le investească. Pe de altă parte rata inflației se pare că a ajuns la o plafonare și, dacă într-adevăr aceasta se va transforma într-un proces de dezinflație, atunci automat dobânzile intră și ele pe pantă descendentă, oferind posibilitate cererii imobiliare să își revină”, spune economistul, potrivit economedia.ro.