Înfloresc pensiunile agro la Cluj. Numărul turiștilor de la sate s-a triplat în România

Pensiunile agroturistice sunt tot mai accesate, atât de români, cât și de străini. La Cluj există deja 80 de astfel de unități, majoritatea în zona montană și la sate. Reprezentanții turismului rural vor să se dezvolte, dar se plâng că instituțiile statului le pun bețe în roate, prin suprareglementări.

Județul Cluj are 80 de pensiuni agroturistice, 171 pensiuni turistice, 29 de vile turistice, dar nicio cabană turistică înregistrate la ministerul de profil. “Este îmbucurător faptul că la Cluj au apărut atâtea pensiuni agroturistice, dincolo de atracția pe care o exercită orașul. Am vizitat și eu două dintre ele, La Mesteceni și Cabana Moților, la Sălicea și la Mărișelu, amândouă arată extraordinar”, a remarcat Maria Stoian, fondatoarea Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC). Numărul vizitatorilor înregistrați în pensiunile agroturistice din România a urcat de la 0,35 de milioane în 2008 la 1 milion în 2017, conform Institutului Național de Statistică (INS).

Fermierii și proprietarii de pensiuni agro deopotrivă se plâng însă că adesea instituțiile statului le cer foarte multe documente, în special pentru comercializarea produselor locale, ajungând de multe ori să renunțe la afacere. “Ouăle, brânzeturile, peștele pot fi achiziționate direct de la persoanele autorizate, însă la carne există anumite restricții; nu se poate sacrifica porcul în curte și apoi să se dea turiștilor”, a atenționat Bogdan Licărete, director siguranța alimentelor la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară.

Cu 50 de ani în urma Olandei

“Avem două probleme globale: populația din mediul rural se mută în urban, pe de altă parte populația lumii crește și se pune întrebarea cu ce vom hrăni 10 miliarde de oameni. Tocmai de aceea trebuie să luăm măsuri pentru ca tinerii să poată face afaceri la sat sau să lucreze în unități de producție sau procesare, să păstrăm zona rurală populată.

În Olanda am avut aceleași probleme cu fermele mici acum 50 de ani, dar le-am rezolvat prin profesionalizarea afacerilor în domeniul agricol și prin tehnologie. Voi propune alcătuirea unui grup de lucru din România care să efectueze o vizită în Olanda pentru a vedea cum s-a diversificat activitatea în fermele mici”, a menționat Arie Veldhuizen, consilier pe agricultură al Ambasadei Olandei la București.

Slovenia are 450 de evenimente culinare 

“Noi suntem o țară de 11 ori mai mică decât România, dar mentalitatea este una sănătoasă. La sfârșit de săptămână ni se golesc orașele și toată lumea merge la pădure, în munți, acest obicei face parte din folclorul nostru național. Pensiunile agroturistice oferă mâncare din fermă, băutură din vie sau din livadă, iar oferta gastronomică este în funcție de sezon. Turiștii pot vedea ferma, grajdul, livada.

Avem anual 450 de evenimente cu tematică gastronomică, 24 de regiuni gastronomice, 365 de feluri de mâncare tradițională, printre cele mai cunoscute fiind cozonac, găluște, mămăligă, bograc în zona vecină cu Ungaria. La noi, ca să faci agroturism trebuie să păstrezi și componenta de agricultură, altfel faci doar activitate hotelieră”, spune Mihael Zupancic, ambasadorul Sloveniei în România.

100 de miliarde de euro de accesat de la Uniunea Europeană

În România existau 3,6 de milioane de ferme în 2013, cel mai mare număr din Uniunea Europeană (71% cu suprafețe sub 3 ha), iar 42.750 de exploatații desfășurau alte activități decât cea agricolă (25.340 procesare de produse, 240 turism), conform Eurostat și Fundației Adept Transilvania.

Fondurile UE din perioada 2000-2014 au avut un impact puternic în dezvoltarea zonelor rurale din România, motiv pentru care numărul facilităților agroturistice a crescut de la 3.121 la 6.089. Numărul sosirilor de vizitatori străini era în 2017 mai mare cu 24% față de 2016, potrivit INS.

ANTREC estimează o creștere la 8.000 de unități în mediul rural ce vor fi integrate în viitor în rețeaua europeană de turism rural. Principalele regiuni sunt situate în zona Carpaților și în Transilvania, Delta Dunării și Suceava. La nivelul UE sunt disponibili 99 de miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, care are componenta de finanțare a fermelor pentru diversificare în zona turismului rural.

Modele de succes din Europa, prezentate la Cluj

Evenimentul “Agroturismul și gastronomia tradițională – modalități de capitalizare prin dezvoltarea turismului culinar în România” - de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj - analizează potențialul pe care țara noastră îl are în aceste domenii prin prezentarea de modele de bună practică, și semnalarea posibilităților de finanțare disponibile la nivelul Uniunii Europene.

Manifestarea este organizată de AgroTransilvania Cluster, ANTREC și agenția TMT. Evenimentul cu 100 de invitați prezintă modele de bună practică națională de la producători care s-au dezvoltat prin crearea de produse culinare tradiționale sau cu pecete de calitate superioară și europene din Italia, Slovenia și Bulgaria.

Acesta grupează dezbateri, prezentări pe teme legate de finanțare, certificare, cadru legislativ, statistici, modele de bună practică, naționale și europene, o cină cu spectacol culinar demostrativ și o expoziție cu vânzare de produse tradiționale românești. Invitații speciali la spectacolul culinar sunt Mircea Groza (maestru bucătar, cercetător, etnolog) și chef Nico Lontras (Rare Food Services).