Mandatele primarilor care au girat haosul din Cluj
- Scris de Kristina Restea
- 30 Iun 2013, 21:51
- Economie
- Ascultă știrea
Dezvoltarea oraşului a fost compromisă de lipsa de continuitate în proiectele majore şi aprobarea de construcţii care au încurcat traficul din Cluj, consideră autorul cărţii "Primarii Clujului 1919-2012". Marian Lazăr, arhitect şef al municipiului în perioada 1965-1972, şi-a publicat în acest an cartea care inventariază mandatele edililor şefi din ultimii 93 de ani.
Care e cea mai nefastă perioadă pentru urbanismul clujean, din perspectiva mandatelor de primari?
Cea mai rea perioadă e cea actuală. Clujul a avut mulţi primari buni, cu prestanţă, care au făcut bine oraşului, dar de la Funar încoace s-au făcut multe erori. Prima mare greşeală a fost că s-au dat afară oameni profesionişti şi cu experienţă din primărie şi s-au adus debutanţi şi persoane obediente. Nu s-a continuat nimic din ceea ce s-a gândit anterior, iar în urbanism o idee bună trebuie dusă mai departe pe termen lung, timp de 10, 20, 100 de ani. După 1992, în mandatul lui Gheorghe Funar singura lucrare importantă care s-a făcut a fost cea pentru intersecţia dintre străzile A. Vlaicu şi T.Mihali. Interesant e că atunci când am discutat cu Funar şi l-am întrebat care consideră el că au fost realizările mandatelor sale, pe aceasta nu a menţionat-o. A vorbit însă de biserici şi statui. O mare greşeală care s-a făcut în acea perioadă a fost compromiterea unor proiecte de infrastructură. De pildă, strada Brâncuşi fusese prevăzută la patru benzi, cu spaţii de parcare, dar în loc să fie realizată la această scară, în zonă s-a dat drumul la tot felul de construcţii de clădiri. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu Tăietura Turcului, care trebia să fie arteră principală, cu patru benzi de circulaţie şi două trotuare largi. De asemenea, strada T. Mihali a fost gândită în aşa fel încât să preia trafic de tranzit major din oraş (circulaţia dinspre Calea Turzii spre Someşeni - n.red.), să degreveze centrul. Acolo s-au aşezat clădiri pe linia trotuarului în loc să se lase spaţiu pentru crearea acestei artere majore, adică să se facă retrageri mari a imobilelor noi pentru a se asigura supra-lărgirea străzii. Inelul de circulaţie al zonei centrale, din jurul vechiului oraş, este un alt proiect de infrastructură compromis. Acesta funcţionează cumva şi acum, dar fusese gândit la 3-4 fire de circulaţie. În loc să se continuea ideea, a apărut o clădire pe str Cuza Vodă („biscuitele") şi o alta la intersecţia dintre Bariţiu şi Ferdinand (clădirea „albastră" Romtelecom). Apoi, intravilanul oraşului aproape s-a dublat în anii de după '90. În acest context, trebuia avut în vedere că dacă faci cartiere noi trebuie artere care să preia circulaţia: spre aceste noi zone şi în interiorul lor.
Când a început haosul noilor extensii ale oraşului?
Funar ar fi trebuit să facă in studiu de circulaţie care să evidenţieze străzile principale, astfel că atunci când a început restituirea proprietăţile, acestea să fie avute în vedere. S-ar fi evitat multe probleme ulterioare, cu exproprierile.
Există şanse ca aceste noi zone să funcţioneze şi să se lege civilizat de oraş?
Foarte greu şi cu costuri mult mai mari. Înainte de a se restitui proprietăţile, trebuia să se traseze arterele principale de circulaţie. Şi să se şi realizeze. Primăria nu trebuia să elibereze autorizaţii de construire îninte să se traseze străzile. Lucrurile s-au făcut neştiinţific. Primarul şi arhitectul-şef aveau responsabilitatea să aibă grijă de aceste aspecte.
S-au văzut arhitecţii şefi în acţiunile din mandatele recente de primari?
Între 1919 şi 1940 a fost un singur arhitect-şef. În perioada Funar au fost trei, Funar i-a tot schimbat. Dl Boc a făcut şi el acelaşi lucru: a schimbat omul. Or, pentru o asemenea poziţie e nevoie de un specialist şi nu doar atât: e nevoie de experienţă.
Alături de compromiterea marilor proiecte de infrastructură, ce alte erori grave s-au făcut în urbanism în mandatele recente?
S-au distrus spaţiile verzi. Între 1957 şi 1989 au fost create aproximativ 500 de ha de spaţii noi. După '90, primul lucru care s-a întâmplat a fost lăsarea lor în paragină. Au fost şi mici excepţii, cum ar fi cazul Parcului Central sau amenajarea unor spaţii de mici dimensiuni din oraş. După lăsarea în paragină, următorul pas a fost ciopârţirea spaţiilor verzi. S-a diminuat în aceşti ani suprafaţa spaţiilor verzi cu zeci de ha.
Care este cea mai mare pierdere la acest capitol?
Parcul Est, fără îndoială. După un proiect întocmit de arhitectul Vasile Mitrea, acesta trebuia să aibă 130 de ha. Proiectul a fost realizat după toate normele tehnice ale timpului şi dacă ar fi fost pus în practică, oraşul ar fi avut un atu senzaţional.
Care au fost cele mai grave greşeli de urbanism comise în fiecare dintre mandatele din ultimii 20 de ani?
Un bloc care încurcă realizarea inelului de ocolire al centrului sau hotelul Cristian care ia din spaţiul pietonal sunt lucruri grave din perioada Funar. Cel mai mare dezastru din mandatul lui Boc aş zice că e distrugerea Parcului Est.
Şi în cazul lui Sorin Apostu?
Clujul nu a avut niciodată până acum în istorie un primar arestat pentru ciubuc...
Ce a lăsat în urmă din punct de vedere urbanistic?
El a continuat timid lucrările începute de Boc, dar nu la aceeaşi calitate. Un exemplu ar fi cel al modalităţii de reparare a străzilor: în perioada Boc s-au făcut fundaţii, s-au schimbat conducte, după aceea peste covor vechi s-a pus altul nou şi atât.
Încheiaţi cartea cu un portret al primarului ideal. Cum arată un arhitect-şef ideal?
E nevoie de o persoană care să fi lucrat în sistem nu un an, doi, ci zece, care să fie în contact cu problemele oraşului, care să aibă curajul să îşi spună părerea, nu să răspundă cu „Să trăiţi, domnu' primar!"
Kristina REŞTEA,
Luminiţa SILEA
kristinarestea@ziuadecj.ro,
luminitasilea@ziuadecj.ro
