Blocurile-tun

Blocurile-tun
Cu un exerciţiu simplu de memorie, oricine poate să constate fără dubiu că în ultimii 10 ani Clujul a suferit transformări de neimaginat, cele mai multe în bine, dat fiind că oraşul s-a dezvoltat, nivelul mediu de trai a crescut, laolaltă cu calitatea vieţii în general.

Inclusiv noile voci contestatare din societatea civilă, care au culminat în protestele din ultimele două toamne, sunt semnul unei maturizări benefice. Totuşi, unele metehne vechi se păstrează şi nimic nu pare să le zădărnicească nici pe mai departe.Prin anii de boom imobiliar, zona Bună Ziua se ivea ca un nou cartier rezidenţial despre care municipalitatea promitea că nu îl va mai lăsa să se dezvolte haotic, ci sistematizat, cu utilităţi şi drumuri dimensionate corect, cu un aspect îngrijit şi standarde de calitate verificate. De la primele lopeţi de asfalt, promisiunea a fost încălcată.

Arterele principale au rămas înguste, iar miile de locuitori au rămas să folosească străzi de 7-9 metri lăţime, insuficiente la orele de vârf. Evident, nu a trecut mult şi deja nimic nu mai putea fi făcut. O soartă la fel de ingrată au şi locuitorii din zona Câmpului, unde s-a construit într-un dezmăţ urbanistic ridicol, aspectul şi funcţionalitatea noului cartier fiind ultimele lucruri la care s-au gândit atât constructorii, cât şi - mult mai grav - edilii. Aşa se face că în fiecare dimineaţă alte câteva mii de oameni îşi trăiesc calvarul folosind singura cale de acces spre restul oraşului, îngusta şi venerabila stradă a Câmpului.

Zilele trecute, citeam o ştire interesantă, după ce Napochim Imobiliare (NCHI - firmă înfiinţată după divizarea bătrânului combinat în 2012) a depus nişte documente pentru listarea pe AeRO, o platformă dedicată companiilor mici în căutare de finanţare. În respectivul memorandum, compania vorbeşte despre un teren de 8.000 de mp preluat la divizare, situat într-o zonă unde autorităţile locale au emis un PUZ pentru clădiri cu regim de înălţime P+20, la un POT (procent de ocupare a terenului) de 100%, adăugând că "intenţionează să valorifice la maxim suprafaţa deţinută, prin dezvoltarea unui ansamblu care să cuprindă atât spaţii comerciale şi spaţii de birouri, cât şi spaţii de locuit." Vasăzică, o clădire de 20 de etaje pe o stradă lată cât două maşini (str. Someşului). Mă întreb unde le-o fi stat mintea deştepţilor din Comisia de Urbanism când au aprobat aşa ceva.

Dar viitoarea clădire a NCHI este doar cireaşa de pe tort. Zona adiacentă, în locurile fostului cartier evreiesc (în spatele P-ţei. Mihai Viteazul, până spre P-ţa Abator şi str. Paris) pare să fie, în viziunea mai-marilor oraşului, viitorul centru financiar şi de business al Clujului. De altfel, dl. Iosif Pop spunea asta cu subiect şi predicat acum câteva luni, în presa locală: "În jur au fost mai multe clădiri, magheriniţele vechi s-au transformat în clădiri moderne. Înclin să cred şi sper că se va întâmpla - poate în paşi mai puţin repezi - ca în zona aceea Clujul să aibă un adevărat centru financiar-bancar".

Nimic enigmatic în vorbele şefului aşa-numitului Consiliu Civic Local, organism independent şi autonom care nu s-a sfiit să critice de atâtea ori nenorocirile urbanistice pe care Comisia Primăriei le-a girat cu generozitate, de dragul generozităţii celebrilor petenţi. Supriza este că tocmai dl. Pop este în spatele investitorilor care ridică monstruozitatea Europa Business Center de pe str. Constanţa: o ditamai clădirea de 12 etaje într-o zonă de case, pentru care proiectul prevede, atenţie!, 75 de locuri de parcare.

Atunci s-a deschis cutia Pandorei. Au rezolvat prima dată ca terenul să nu intre într-o zonă protejată istoric, iar Comisia de Urbanism şi-a dat acordul cu o rapiditate suspectă. Nici regimul de înălţime aberant de mare în raport cu clădirile din vecinătate, nici îngustimea străzilor, nici numărul caraghios al locurilor de parcare nu le-a provocat vreun dubiu membrilor comisiei. Şi nici dl. Pop nu s-a mai ridicat împotriva aberaţiilor urbanistice ale celor cărora le cerea avizul. O mână o spală pe alta, cum spuneau strămoşii.

Toamna trecută, a fost un scandal cât Primăria pe tema unui alt imobil "urât ca dracu", cum spunea un arhitect mucalit. În aceeaşi zonă, folosind drept precedent clădirea vecină a d-lui. Pop, Comisia îi aprobă d-lui. senator Tişe un proiect de până la 12 etaje pe str. Ploieşti, cu ceva mai multe locuri de parcare în proiect: 92!. După o sfadă ca-n târg pentru că nimeni nu părea să ştie cât se întinde zona protejată istoric a oraşului, proiectul a primit girul arhitecţilor din comisie. A doua zi în Consiliul Local, arhitectul Virgil Pop, care se opusese de la început proiectului, a întârziat la şedinţă, iar consilierii au trecut totul cu candoarea binecunoscută, în deplină încredere în avizele Comisiei.

Interesant, aproape perete în perete cu clădirile pomenite, tot pe str. Constanţa, se ridică un alt imobil, Platinia Elite Residence, a companiei ginerelui lui Ioan Rus, adversarul politic neînduplecat al celor care conduc Primăria de mai bine de 10 ani. Clădirea a fost autorizată plecând de la acelaşi precedent al d-lui. Pop şi, pe lângă evidenta încadrare în spaţiu precum nuca în perete, proiectul iniţial a fost atât de mult ajustat, încât clădirea abia mai seamănă cu promisiunea iniţială: spaţiile verzi au fost făcute locuri de parcare, parcarea a fost făcută terasă, alte spaţii de relaxare pentru locuitori au fost transformate în spaţii comerciale şi date spre închiriere sau vânzare, iar ieşirea dintr-unul dintre corpurile blocului de locuinţe se face direct în stradă. Una peste alta, politica de dezvoltare a zonei respective trebuie să fi fost începutul unei frumoase prietenii între vechi duşmani ireconciliabili.

E în regulă, vrem un centru financiar în locul fostului cartier evreiesc, nu că n-ar fi asta o coincidenţă fericită. Dar spuneţi-o, fraţilor, limpede! Hai, dărâmaţi tot, radeţi terenul şi construiţi de la zero locul, cu străzi largi, cu locuri de parcare, cu infrastructură de transport în comun adecvată, cu vechii proprietari ai terenurilor de acolo despăgubiţi. Sau aţi fi putut-o face în altă parte, pe un teren deja eliberat de alte clădiri, de exemplu pe Valea Gârbăului, că tot au rămas goale terenurile alea, după ce aţi hotărât, în imensa înţelepciune, să reconstruiţi stadionul în buricul târgului. E adevărat, în toate marile metropole americane downtown-ul este inima comercială şi de business a oraşului, dar modelul de dezvoltare a fost completamente diferit. V-aţi trezit cu cine să comparaţi Clujul! Încă un amănunt: zona fostului cartier evreiesc este prevăzută în noul PUG cu regim de înălţime de 3-4 etaje, iar str. Constanţa era prevăzută pentru lăţire la 4 benzi. O glumă mai proastă aţi mai auzit?

E un adevărat model în viaţă succesul pe care îl au tipul ăsta de băiat deştept, prieten cu toată lumea sus-pusă, gata oricând să sară cu o şpagă groasă pentru orice, să scape de-o amendă, copilul lui să fie sigur de un loc la o şcoală bună, să-şi autorizeze mastodontul care desfigurează câteva străzi pe de-a-ntregul, nici loc de veci nu reuşeşte să-şi procure fără şpagă. Dintr-una-ntr-alta, ajunge să mănânce şpagă, să respire şpagă, să doarmă doar cu gândul la şpăgile pe care le are de dat vs. cele pe care le are de căpătat, "am cap de calculator, număr banii foarte-uşor", prietenii şi familia se aleg după cum dictează circuitul şpăgilor, doar familia politică rămâne aceeaşi, pentru că e sănătos să te ai bine cu toţi, doar proştilor să le arăţi că eşti consecvent.

Desigur, imaginea este falsă, că doar toate personajele poveştii noastre muncesc pentru binele comunităţii, ca senatori, miniştri, şefi de consilii civice locale, mai era unul, parcă, fost deputat, actual europarlamentar, care şi-a îndreptat privirile spre alte zone ale oraşului care îl aşteptau ca pe un mesia să le desfigureze urbanistic şi pe ele. Iar deasupra tuturor, în fruntea acestui oraş, stă dl. primar Boc, care nici nu mai ştie ce să creadă...

Comenteaza