Acum exact 4 ani, Primăria hotăra să aplice o idee bună pe care clujenii din partea de sud a oraşului (Zorilor) o ceruseră de mult: sens unic pe str. Aviator Bădescu, de la jumătatea străzii în jos, pe sensul înspre str. Avram Iancu. În felul ăsta simplu, cartierul Zorilor primea o rută suplimentară nouă şi accesibilă să ajungă înspre centru, ştiut fiind că toate celelalte erau (şi sunt încă) puține și extrem de aglomerate, mai ales la orele de vârf.

La începutul anilor ’90, România era țara în care serialul "Twin Peaks" făcea cele mai mari audiențe ale sale pe o piață națională, la luptă mare cu "Dallas". De atunci, din dis-de-dimineața istoriei noastre democratice vine pilda Doamnei cu Butucul: ”Bufnițele nu sunt niciodată ceea ce par a fi!”

Îmi saltă de bucurie glanda sarcasmului când văd prin spațiul public ce scatoalce își capătă Liviu Dragnea. Cred că încă nici nu știe ce l-a lovit. Online-ul preponderent anti-PSD l-a așteptat la colț și, profitând de o stângăcie sau de-o șopârlă cu care sus-numitul vrusese să-și condimenteze ”legea defăimării” – povestea cu discriminarea în temeiul apartenenței politice – îl face cu ou și cu oțet de câteva zile încoace.

Se arată tot mai limpede că e cazul să ne luăm gândul de la alegerile locale în două tururi. Despre soluțiile ca lucrurile să fie întoarse s-a discutat mult și, în general, concluzia a fost că ar fi ori prea riscant din perspectivă constituțională (soluția ordonanței de urgență), ori imposibil din perspectivă parlamentară (nu există o majoritate care să o voteze).

Am convingerea sinceră că dl. Boc este un om bun și cumsecade. O șuetă cu un astfel de om nu poate fi decât plăcută.

Mi-ar plăcea să fiu primar al Clujului în anul de grație 2016. Practic, chiar și cu alegerile locale care bat la ușă, planurile și proiectele de investiții, trecute ca atare nu doar în viitoare fițuici electorale, ci și pe curat, în buget, ar trebui să fie la îndemâna oricui. Avem PUG nou-nouț, strategie de dezvoltare și, mai nou, Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Nu m-a surprins emoția și interesul pe care l-a stârnit cazul Bodnariu în presa română. La prima lectură, drama soților cărora li se ”răpesc” 5 copii, dintre care cel mai mic e încă sugar, de către un stat abuziv, kafkian, desemnat uneori chiar nazist, fără explicații și fără o bază factuală, este revoltătoare în cea mai înaltă măsură.

Cu teroristul de la Târgu Secuiesc prins, arestat preventiv și cu perspectiva unei pedepse de 25 de ani de pușcărie, zic că ne permitem un survol calm al câmpului de luptă antitero de pe teritoriul patriei recent aniversate.