Pe cine și de ce veți înjura în traficul din Cluj în 2020

Mi-ar plăcea să fiu primar al Clujului în anul de grație 2016. Practic, chiar și cu alegerile locale care bat la ușă, planurile și proiectele de investiții, trecute ca atare nu doar în viitoare fițuici electorale, ci și pe curat, în buget, ar trebui să fie la îndemâna oricui. Avem PUG nou-nouț, strategie de dezvoltare și, mai nou, Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Ascuns bine prin cotloanele site-ului Primăriei, am dat de acest PMUD și l-am răsfoit pe îndelete câteva ore bune, cum aș fi citit scenariul unui film SF de Oscar. Fascinant. Elaborat de un consorțiu britanico-italian, documentul identifică problemele, dă soluții alternative, estimează costuri și, după câteva runde de consultări cu reprezentanții autorităților locale, desfășurate anul trecut, ajunge la un scenariu optim cu măsuri și intervenții pe termen scurt, mediu și lung, toate subsumate unor obiective simple, definite ca atare chiar de Comisia Europeană: facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă și la servicii, îmbunătățirea siguranței și securității, reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie, creșterea eficienței transportului de persoane și mărfuri și, ca un corolar, creșterea atractivității și a calității mediului urban. PMUD a fost pomenit mai des în perioada scandalului cu Splaiul Independenței, când documentul nu era finalizat încă, și a fost invocat de arhitecții care se opuneau soluției Primăriei, căreia i se solicita oprirea lucrărilor și analizarea posibilelor soluții alternative după consultarea concluziilor studiului.

Trebuie să mai spunem că PMUD nu a fost comandat și elaborat din inițiativa Primăriei, ci a venit ca o precondiție impusă de UE pentru accesarea banilor europeni aferenți perioadei 2014-2020, destinați proiectelor de mobilitate urbană durabilă, prin Programul Operaţional Regional (POR), suma totală disponibilă pentru România fiind de 2,3 mld. euro (pentru 8 poli de dezvoltare urbană, printre care și Clujul). Așadar, în aprilie 2014 Guvernul și BERD au semnat un acord care prevedea finanțarea a 8 PMUD-uri, inclusiv pentru Zona Metropolitană Cluj, iar forma finală a documentului, care va fi aprobată de Consiliul Local, va fi fundamentul strategic prin grila căruia vor fi evaluate proiectele finanțate de UE în actualul cadru bugetar multianual.

Chiar dacă este scris într-un limbaj pe alocuri tehnic, documentul merită citit și aprofundat și este chiar o lectură plăcută. Deci, vi-l recomand cu căldură!

Din noianul de soluții care formează împreună un sistem integrat de mobilitate urbană, m-am oprit la un proiect menționat săptămâna trecută și de dl. primar. Beștelindu-l pe fostul premier Ponta că a ignorat nevoile de finanțare ale Clujului, dl. Boc spunea așa: " Dacă dorim să ameliorăm traficul din Cluj-Napoca trebuie suport guvernamental. Să facem măcar unul dintre proiectele vitale ale Clujului, centura de sud. Aceasta pornește de la Nodul N din Mănăștur, traversează Calea Turzii și iese la nodul de centură de la Apahida - Vâlcele, prin spate pe la Selgros. Ar avea intrări spre Cluj-Napoca. Am salva foarte mult pentru cei care vor să tranziteze Clujul". Ideea centurii sudice este dezvoltată în PMUD, fiind inclusă între proiectele de bază (proiecte-schelet) ale scenariului optim, într-o formă asemănătoare cu cea prezentată de dl. primar, cu două tronsoane: primul - din zona străzii Bucium până la Selgros și al doilea - de la Selgros până la capătul Bulevardului Muncii (Varianta Cluj Nord Est).

Când am auzit la cât estimează dl. Boc costurile, am rămas perplex: "Un astfel de proiect este cuprins între 500 de milioane și un miliard de euro", prin urmare nu se poate face decât cu ajutorul Guvernului.
Desigur că, venind din partea d-lui. Boc, estimarea nu ar fi trebuit să mă surprindă în așa măsură, că doar proiectul său de suflet, așa-numita "centură de diamant", a supt din buget sume astronomice care au crescut ca Făt-Frumos de la o lună la alta, ajungând pe la 156 de mil. euro pentru 24 de km, adică vreo 6,5 mil. euro/km. Aici, potrivit PMUD și noului PUG, centura de sud ar avea în total 14,7 km, așa că refuz să fac un calcul pentru costul per km după spusele d-lui. Boc, de frică să nu-mi pleznească vreo venă. În treacăt fie spus, PMUD estimează costul ambelor tronsoane la un total oricum generos de 102,9 mil. euro, adică aproape 7 mil. euro/km, bani care ar fi eligibili pentru finanțarea europeană.

Ca reacție, dl. Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, și-a amintit că proiectul era încă din vechiul PUG, deci că nu e o idee nouă, dar că nimeni nu a mișcat un deget pentru începerea lui, ceea ce ar face foarte complicată implementarea lui acum, pentru că între timp dezvoltările imobiliare și necesitatea exproprierilor i-ar crește enorm costurile și riscurile.

În tot cazul, autorii PMUD aproape că nu își mai găsesc cuvintele ca să explice cât de importantă ar fi realizarea unei centuri sudice care să trimită o mare parte a traficului din zona centrală pe o rută alternativă, iar argumentele lor sunt irefutabile și la îndemâna oricărui clujean: congestia teribilă a traficului la orele de vârf pe axa vest-est, traversarea traficului greu prin zone rezidențiale, scăderea atractivității turistice și pietonale a zonei ultracentrale, poluarea suplimentară a zonelor locuite, îngreunarea transportului public, lipsa conexiunilor satisfăcătoare dintre aeroport și zonele de la vest de oraș, cu necesitatea traversării orașului pentru a ajunge în Mănăștur sau Florești, de pildă, etc.

M-am îngrozit citind următorul paragraf: "Conform datelor înregistrate în februarie 2015, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule (adică mai mult decât au fost înregistrate la ultimul recensământ național de circulație pe cea mai aglomerată intrare din București: DN1 dinspre Otopeni, MZA 2010 - media zilnică anuală = 54.135). Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecții la nivel și cu cel mult două benzi de circulație pe sens."

Prin urmare, când au definit prioritățile, tronsonul dintre str. Bucium și Selgros a fost considerat "de importanță crucială pentru îmbunătățirea mobilității" și au propus demararea lui și a altor trei drumuri suplimentare de conexiune cu restul orașului în 2017, rezervând anul curent pregătirii acestora (stabilirea exactă a traseului, estimarea costurilor, studii geotehnice și cadastrale etc): "Ca atare, considerăm că este important ca CL Cluj-Napoca să își dedice toate eforturile pentru pregătirea și implementarea proiectului C5a (tronsonul de care vorbeam, n.n.)..."

Una peste alta, consultând proiectul de buget aflat încă în dezbatere publică, nu am găsit nici cea mai mică preocupare a Primăriei pentru această centură, despre necesitatea căreia ar fi futil să mai discutăm degeaba, mai ales că a fost identificată încă din mileniul trecut, cum spunea și dl. Țigănaș. O fi fost o scăpare, poate, n-or fi fost argumentele destul de convingătoare. Sau, întrucât PMUD-ul nu a trecut spre aprobare prin Consiliul Local, este deocamdată un document numai bun de ignorat. Sau - mi-e și rușine să mă gândesc la asta - PMUD-ul este văzut prin Primărie doar ca un alt maldăr de hârtii bun de lăsat prin vreun sertar la prăfuit, dar era musai să-l facem pentru că 1. era plătit oricum din bani europeni și 2. fără el nu am fi pupat niciun chior din POR 2014-2020. Cu alte cuvinte, "câinii latră, caravana trece".

Îl înțeleg și pe dl. Boc. Proiectele astea mari, de infrastructură, or fi ele necesare, dar de îndată ce începi să le faci, nu-ți mai rămân bani pe cadouri electorale și nu te mai alege nici naiba. În plus, durează mult, iar beneficiile apar abia după terminarea mandatului, între timp oamenii simțind doar neajunsurile pe care le provoacă șantierul. Unde mai pui că te poți trezi și cu probleme de pe la DNA, că cine știe cum se vor face licitațiile și ce firme vor mai jindui la cașcaval. Așa că poți să le promiți gherțoilor că o să le faci pe toate în mandatul următor, că oricum o să uite până peste 4 ani ce le promiseseși la început. Sau mai bine nici nu le mai promiți, că oricum te vor alege, mai dă-le-ncolo de centuri, că numai necazuri aduc și-ți auzi povești după ele la ani de zile după inaugurare: ba că a fost prea scumpă, ba că pică dealul cu ea cu tot, ba că nu-i de ajuns pentru rezolvarea problemei traficului...

Cât despre PMUD, documentul merită o atenție mai mare decât i se dă, așa încât săptămâna viitoare voi reveni asupra lui, cu o nouă pildă de inadecvare a Primăriei la sugestiile de bun simț făcute de autorii lui.