Turnul invizibil. O poveste din Cluj

Turnul Pielarilor mai poartă şi numele de Bastionul Pantofarilor, după cele două bresle care l-au avut în grijă. Este amplasat în curtea casei Bogdánffy, situată pe strada Avram Iancu, colţ cu Republicii. Accesul spre turn se face din curtea casei Bogdánffy (str. Avram Iancu nr. 1), dar o latură a acestuia poate fi observată şi din curtea casei de pe Strada Republicii nr. 7.

În momentul de faţă, turnul este aproape invizibil, fiind mascat de un nuc uriaş, şi flancat de un garaj. Accesul în turn se face printr-o uşă situată în curte. După câţiva metri, însă, proprietarii au barat accesul cu un zid, deoarece turnul devenise adăpost pentru oameni ai străzii. Iniţial, accesul în turn se făcea dinspre strada Potaissa, printr-o altă uşă, care, acum, este zidită.

Deşi este clasat ca monument istoric şi figurează într-o broşură tipărită în cadrul proiectului „La pas prin Oraşul Comoară", Turnul Pielarilor nu este introdus sub nicio formă în circuitul turistic, iar despre existenţa sa ştiu puţini clujeni.
Nici în viitorul previzibil, situaţia nu se va schimba, deoarece turnul se află în proprietate privată, spre deosebire de Turnul Croitorilor, care a devenit un centru cultural modern după restaurarea din anul 2008, sau de Turnul Pompierilor, pe care municipalitatea intenţionează să îl reintroducă în circuitul turistic în anii următori. „Turnul Pielarilor este o proprietate privată, prin urmare nu putem decide ce se va întâmpla cu el. Ne-am manifestat disponibilitatea de a-l prelua şi valorifica, în cazul în care proprietarii se gândesc să îl doneze, dar, până atunci, prin Planul Urbanistic General şi alte instrumente, ne asigurăm că e protejat, că nu va fi dărâmat sau înglobat în altă construcţie", a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Turnul este în proprietatea comună a familiilor care deţin Casa Bogdanffy şi curtea adiacentă. Acestea au scos la vânzare întreaga proprietate, la un preţ de 650.000 de euro, preţ care a scăzut recent până la 600.000 de euro. Potrivit legislaţiei în vigoare, în momentul în care se va ajunge la vânzare, statul român îşi poate exercita dreptul de preemţiune pentru monumentele istorice.

Turnul a ajuns să facă parte din proprietatea Bogdánffy la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când fortificaţia care înconjura Clujul şi-a pierdut funcţia militară, iar terenul din afara zidurilor a fost parcelat pentru construcţia de case.

Potrivit istoricilor, Turnul Pielarilor, construit în secolele XV-XVI, a jucat un rol important în sistemul de fortificaţii al oraşului, fiind al doilea cel mai important turn de colţ al cetăţii. „Turnul Croitorilor, care apăra colţul de Sud-Est era cel mai important, fiind cel mai expus. Despre Turnul Pielarilor, care apăra colţul de Sud-Vest, se poate spune că era al doilea, ca importanţă, dintre cele de colţ. Celelalte turnuri de colţ, situate în partea de nord a oraşului medieval, erau mai puţin expuse", spune istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului de Etnografie a Transilvaniei.