Cineaştii maghiari vor colaborare cu statul român

Actriţa Mari Töröcsik a vorbit la conferinţa de presă despre experienţa sa recentă în care a fost în moarte clinică, a mărturisit că pentru a juca în filmele anumitor regizori ar face chiar figuraţie şi a apreciat că marketingul este totul în lumea filmului actual.

"Guvernele cele două ţări ar trebui să se îngrijească de un fond comun care să ne permită să facem şi să distribuim filme în coproducţie, pentru că soarta ne-a adus laolaltă. Spaţiul şi intersectarea asta ar putea fi de bun augur", a declarat actorul Attila Gasparik, protagonist al filmului "Pe urmele trecutului", care a rulat ieri la cinema Victoria, în cadrul Zilelor Filmului Maghiar (ZFM). "Transilvania nu e încă pe harta filmului, însă aici se pot face filme minunate, cum nu se pot filma nicăieri altundeva. Costurile ar fi mici, aşa că ar avea un potenţial imens pentru producţii româno-maghiare", a apreciat artistul.

În astfel de filme au jucat recent mari actori români ca Victor Rebengiuc sau Maia Morgenstern, după cum au justificat cineaştii maghiari. Problema fondului se pune de mai mulţi ani, şi în România şi în Ungaria, au spus aceştia. "De câte ori se pune această problemă într-una din cele două ţări, fondul este imediat decapitat. Anul trecut s-a stabilit un proiect în acest domeniul la Târgu-Mureş, partea maghiară fiind reprezentată de Fondul Maghiar de Film, iar România de AFCN. La întoarcerea în Ungaria, fondul a fost desfiinţat", a explicat Gasparik.

Demersurile au început din nou, de curând. "Dificultăţile ţin mai ales de latura financiară a proiectului", a remarcat şi actorul Demeter Andras. Câtă vreme legislaţia financiară nu se va deschide spre un anumit fel de contribuţie de fonduri în acest sens, va rămâne o idee frumoasă. Totuşi, nu cred că porţile sunt ferecate pentru totdeauna, sunt doar închise deocamdată", a declarat actorul. Întrebaţi dacă la realizarea unui film au în vedere şi publicul din România, aceştia au răspuns că ‘'atunci când cineva doreşte să spună o poveste, întâi de toate se gândeşte la receptacol, la publicul pe care doreşte să îl atragă, se gândesc cu toţii la un public cât de larg". "Oricum în ziua de azi, dacă se naşte cel mai mare film al lumii şi nu are promovare, e ca şi cum nu ar fi'', a intervenit actriţa Mari Töröcsik. "Tarkovski azi n-ar putea face film nicăieri în lumea asta", a apreciat ea.

Mari Töröcsik, o adevărată vedetă în Ungaria, a avut recent probleme medicale şi a fost chiar în moarte clinică. "Lucrez în foc continuu din iulie anul trecut, am avut filmări la Salina Turda, la Sfântu Gheorghe... După ce am stat două luni la Reanimare mi s-a zis că pot umbla pe stradă, dar să nu mai joc teatru. Am venit aici pentru că am fost răsfăţată de soartă, voi lua premiul pentru întreaga carieră", a mărturisit ea. Actriţa a mai spus că ar fi preferat ca alt film să fie proiectat în onoarea sa. Este vorba de "Iubire/Szerelem" (r. Károly Makk), filmul care i-a adus o menţiune specială pentru interpretare la Cannes în 1971. "Filmul acesta s-a născut într-un moment superb al vieţii mele, însă regizorul ar fi dorit altă actriţă în acest rol, de asta a trebuit să port perucă", a explicat actriţa. Ea a adăugat că a avut grijă să joace roluri mici, de caracter, încă de la începutul carierei. "Pentru a lucra cu anumiţi regizori,cum ar fi Andrei Şerban, aş face şi figuraţie sau roluri cu două replici", a spus Töröcsik.

A mai rulat la ZFM "Pe urmele trecutului/Visszatérés", o poveste care are loc în România lui Ceauşescu, în prezenţa regizoarei Judith Elek, iar "Numai vântul/Csak a szél" (r. Benedek Fliegauf) a avut o proiecţie specială la Casa de Cultură a Studenţilor. La Odeon Cineplex cinefilii pot urmări "Ungaria 2011/Magyarorszag 2011", o colecţie de scurtmetraje produsă de cineastul Béla Tarr.