Gâtuirea presei a ajuns la mâna Parlamentului

Calomnia şi insulta au fost abrogate ca infracţiuni prin Legea nr. 278 din 2006, un rol important pentru dezincriminare având Monica Macovei, la vremea aceea ministru al Justiţiei. Argumentele pentru dezincriminare au fost expuse în proiectul de lege, unde se arăta că „sub ameninţarea permanentă a unei sancţiuni penale libertatea de exprimare este afectată în mod semnificativ, căci impune o autocenzură a unei persoane care ar trebui determinată doar de raţiuni etice, nu sancţionatorii".

În al doilea rând, legiuitorul motiva că şi în situaţia în care "se lezează demnitatea unei persoane prin exercitarea libertăţii de exprimare, indiferent de prejudiciile cauzate, aplicarea unei pedepse penale este vădit disproporţionată faţă de scopul urmărit prin sancţionarea unor astfel de fapte". Iniţiatorii legii au precizat şi că "în caz de exercitare abuzivă a libertăţii de exprimare, persoana lezată are posibilitatea să obţină pe cale civilă repararea prejudiciului suferit."

După un an de la intrarea în vigoare a legii prin care au fost abrogate cele două infracţiuni, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate privind modificarea şi completarea Codului penal prin scoaterea din textul acestuia a calomniei şi insultei. După trei ani de haos legislativ, în care unele instanţe considerau că delictele de presă sunt infracţiuni, iar altele, că se pot sancţiona pe cale civilă, în 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Secţiile Unite, a admis un recurs în interesul legii promovat de procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruţa Kövesi. Decizia ÎCCJ, emisă în urma admiterii recursului în interesul legii, prevede că normele de incriminare a calomniei şi insultei nu sunt în vigoare. După trei ani în care instanţele au aplicat decizia ÎCCJ, iar noul Cod civil a reglementat clar modul de sancţionare a situaţiilor în care se dovedeşte că o persoană a fost defăimată prin intermediul mass-media, Curtea Constituţională dă, în 29 aprilie 2013, o nouă decizie în care spune că ÎCCJ a greşit în 2010. În continuare, Parlamentul României urmează să decidă dacă va introduce în noul Cod penal, care va intra în vigoare în februarie 2014, calomnia şi insulta.

Specialiştii în ştiinţe juridice consultaţi de ZIUA de CLUJ au păreri diferite cu privire la o posibilă reincriminare a delictelor de presă. „Rămâne de văzut dacă se va conforma legiuitorul. Dacă Parlamentul va respinge această propunere de două ori, lucrurile rămân aşa cum sunt acum. Cred că e total neavenită această decizie, e un pumn în gura presei. Sunt anumite valori care trebuie protejate, dar, în acest caz sunt şi în Codul civil destule garanţii. După cum s-a văzut, au fost destule cazuri în care instanţele au acordat despăgubiri persoanelor cărora li s-a lezat demnitatea, onoarea sau imaginea", a declarat avocatul Tiberiu Ban, profesor de drept penal, pentru ZIUA de CLUJ.

Sunt şi voci care spun că incriminarea insultei şi calomniei sunt necesare, însă trebuie evitată aplicarea greşită a legii penale. „Decizia de a dezincrimina calomnia şi insulta a fost nejustificată, pentru că în celalalte ţări europene au caracter penal. Până la urmă, asistăm la un joc de putere între Curtea Constituţională şi ÎCCJ. Problemele au pornit de la faptul că au fost ziarişti condamnaţi nejustificat, au fost şi pedepse cu închisoarea, ceea ce e clar disproporţionat vizavi de delictele de presă. Şi noi, la ce soluţie am ajuns: să dezincriminăm insulta. Dacă mă scuipă cineva pe stradă, ce fac? În penal nu am nici o cale. Mai rău, dacă eşti într-un spaţiu privat, la cineva în vizită, şi te înjură sau te scuipă, nu ai nici o posibilitate de a obţine sancţionarea respectivei persoane. Decizia de a dezincrimina calomnia şi insulta a fost nejustificată conceptual şi a fost motivată prin aplicarea greşită a legii, respectiv prin faptul că judecătorii îi condamnau pe ziarişti. După cum am spus, în 90% din ţările europene calomnia şi insulta sunt infracţiuni. La noi, problema a fost de strictă aplicare a legii, pentru că, dacă vorbim de presă, un punct de vedere critic nu e infracţiune. Pe de altă parte, nici pe sancţiunile civile nu sunt prea blânde. Amenda penală ajunge până la 10.000 de lei, pe când, în procesele civile au fost instituţii de presă obligate la despăgubiri de 50.000 de euro", a spus avocatul Sergiu Bogdan, profesor de drept penal.

Judecătorul Lucian Marian, preşedintele Judecătoriei Cluj-Napoca, a arătat că instanţele trebuie să respecte recursul în interesul legii admis de ÎCCJ. „Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a explicitat pentru toate instanţele situaţia în 2010, e vorba de un recurs în interesul legii pe care toţi îl respectăm", a spus magistratul.