Dieta pentru longevitate. Cât de multe proteine?

Pe măsură ce oamenii de știință încearcă să prelungească durata de viață sănătoasă umană, fără boli grave, ei au sperat să identifice echilibrul optim de macronutrienți care promovează o stare de sănătate bună în fiecare etapă a vieții.

Un nou studiu efectuat pe șoareci sugerează că un consum moderat de proteine ar putea fi cel mai favorabil sănătății metabolice.

În cadrul studiului, punctul ideal pentru un consum moderat de proteine a fost între 25% și 35% din dieta zilnică a șoarecilor.

Persoanele în vârstă au nevoie de mai multe proteine din cauza faptului că organismul nu mai este capabil să proceseze eficient acest macronutrient, scrie 360medical.ro.

Pe măsură ce creștem, ajungem la maturitate și îmbătrânim, corpul nostru este ocupat cu sarcini diferite. Nevoile nutriționale ale unei persoane se schimbă pe măsură ce aceasta trece prin viață, din copilărie până la vârsta adultă.

Specialiștii spun că, este important să consumăm proteine dintr-o serie de surse, fie că sunt vegetale sau animale.

Astfel, recentul studiu constată că, un consum într-o cantitate moderată de proteine la tinerețe și la vârsta mijlocie ar putea fi cheia unei bune sănătăți metabolice.

Autorii studiului au hrănit șoareci tineri (de 6 luni) și de vârstă mijlocie (de 16 luni) cu diete cu diferite niveluri de proteine timp de două luni.

Dieta animalelor a fost formată din proteine în procente de 5%, 15%, 25%, 25%, 35% sau 45%. Cantitățile moderate identificate în cadrul studiului au fost de 25% și 35%.

Toți șoarecii au ținut post timp de trei ore înainte de a le fi recoltate probe pentru analiza țesuturilor.

La șoareci, o dietă săracă în proteine a dus la dezvoltarea ficatului gras, iar șoarecii de vârstă mijlocie au prezentat niveluri mai ridicate de lipide, sau grăsimi, în sistemul lor decât șoarecii mai tineri.

Dietele cu conținut moderat de proteine au redus nivelul lipidelor și al glicemiei la șoareci.

Studiul a fost publicat în Geroscience.

Importanța consumului de proteine

Proteinele sunt esențiale în toate etapele vieții. Cuvântul „proteină” derivă din cuvântul grecesc proteios, care înseamnă „primul” sau „primar”, ceea ce reflectă statutul său de prim rang în nutriția umană, spun specialiștii.

„Atunci când suntem în creștere, proteinele ne oferă elementele de bază (aminoacizi) pentru a face noi oase, piele, dinți, mușchi etc”, explică dr. Stuart Phillips de la universitatea McMaster, din Canada, importanța proteinelor.

Practic, fiecare țesut are nevoie de proteine pentru a crește. Odată ce am ajuns la maturitate, proteinele furnizează în continuare elemente esențiale – nu sunt pentru creștere, ci pentru a înlocui proteinele care se transformă (se descompun).

În Statele Unite, doza zilnică necesară (DZN) de 0,8 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală este cu mult inferioară nevoilor reale ale organismului, spun specialiștii.

Această cifră reprezintă doar cantitatea necesară de proteine pentru a evita malnutriția, nu și cantitatea necesară pentru a promova o stare de sănătate bună, menționează ei.

Cât de multe proteine?

Conner Middlemann de la Modern Mediterranean, spune că DZN face parte dintr-o perioadă în care studiile privind echilibrul de nitrogen, care nu mai sunt considerate valabile, au stat la baza unor astfel de recomandări.

Ea spune că nevoile nutriționale pot fi mai bine înțelese folosind tehnica Indicatorului de oxidare a aminoacizilor (IAAO).

Tehnica IAAO, spune Middlemann, oferă o recomandare zilnică mai rezonabilă. Aceasta sugerează că 1,2 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală este adecvată pentru bărbații tineri sănătoși, bărbații mai în vârstă și femeile mai în vârstă.

Diferența dintre cele două recomandări este semnificativă.

DZN pentru o persoană de 150 de kilograme este de 54 g de proteine pe zi, în timp ce, conform măsurătorii IAAO, aceasta ar crește la 81 g de proteine.

Se pot consuma prea multe proteine?

„Avem o capacitate mare de a digera și absorbi proteinele, așa că nu sunt sigur că se poate consuma atât de mult încât să fie prea mult”, a explicat dr. Phillips.

El a menționat că unii specialiști sugerează că un exces de proteine poate duce la probleme renale și osoase, „dar acestea sunt în mare parte dezmințite”.

„În cea mai mare parte, proteinele sunt relativ egale, dar o axiomă adevărată este că proteinele de origine animală sunt de o calitate mai bună decât cele de origine vegetală”, a menționat dr. Phillips, adăugând însă că „majoritatea studiilor arată că această diferență este probabil destul de mică”.

Proteinele la bătrânețe

În timp ce studiul constată că un aport moderat de proteine poate fi optim pentru persoanele tinere și de vârstă mijlocie, persoanele în vârstă au nevoie de mai multe proteine, crede specialistul.

„Sarcopenia este principala cauză a fragilității legată de vârstă, și este asociată cu un risc mai mare de dizabilități, căderi, fracturi, nevoia de a merge la un azil de bătrâni, spitalizare și deces prematur”, spune ea.

Aceasta apare odată cu pierderea musculară legată de vârstă, variind „oriunde între 0,5% și 2% din masa musculară totală în fiecare an, începând în jurul vârstei de 50 de ani (deși la persoanele care sunt în mare parte inactive, poate începe chiar mai devreme)”.

Dr. Middlemann a precizat că unii dintre clienții săi au reușit să-și crească „masa musculară, sănătatea cardio-metabolică și calitatea generală a vieții” consumând între 25 și 35 de grame de proteine la fiecare masă și practicând antrenamente de rezistență.