Ritualuri de iarnă în satele clujene: Cum pregăteau gospodinele casele pentru Crăciun și rolul simbolic al măturii
- Scris de Ziua de Cluj
- 22 Dec 2024, 15:00
- Life
- Ascultă știrea

În satele tradiționale din județul Cluj, pregătirile pentru Crăciun erau o adevărată ceremonie, care începea mult înainte de venirea sărbătorilor.
Fiecare gospodărie se asigura că totul era pus la punct, atât în casă, cât și în curte, pentru a întâmpina cum se cuvine Nașterea Domnului și întreaga perioadă a iernii. În acest context, tradițiile de curățenie și împodobire a casei aveau un rol simbolic deosebit, iar mătura, un obiect aparent simplu, devenea un element ritualic esențial.
În acele vremuri, femeile și fetele mari din sat – adesea cele de măritat – erau cele care se ocupau de curățenia „ceremonială”. Aceasta nu era doar o curățenie obișnuită, ci o purificare a casei, având scopul de a alunga orice rău și de a pregăti gospodăria pentru binecuvântările ce urmau să vină.
Colindele care se cântau în acele zile reflectau aceste tradiții adânc înrădăcinate, iar una dintre cele mai cunoscute vorbea despre rolul măturei în „alungarea răului” din casă.
„Sculați și slugile / Să măture curțile / Cu mătură de mătasă / Să iasă răul din casă,” spunea colinda, punând mătura într-o lumină sacră, nu doar ca un instrument de curățenie, ci și ca un obiect cu puteri magice, menit să curețe gospodăria de orice energie negativă.
Împodobirea casei pentru Crăciun era o altă activitate esențială, iar fetele mari, aflate la vârsta căsătoriei, aveau un rol central în decorarea odăilor. Aceste tradiții erau adesea însoțite de colinde care elogiau hărnicia și frumusețea fetelor care pregăteau casa pentru sărbători. În unele colinde, fata gazdei era lăudată nu doar pentru munca sa, ci și pentru că urmează să fie pețită, ca o „mândră gospodină” ce își făcea loc în lume.
„Asta-i fata cea frumoasă / Mândru și-o gătat prin casă…” – astfel descriau colindele fata gospodarului, făcând legătura între pregătirile de iarnă și obiceiurile de logodnă și căsătorie, tipice acelei perioade. Erau momente în care tinerii se întâlneau la colindat, iar casele decorate cu grijă deveneau locuri de socializare.