Cu o zi înainte de post, numită „Lăsatu’ secului”, „prinderea postului” sau „spolocanie”, în vechime, femeile fierbeau vasele pentru prepararea alimentelor cu leșie, „ca să nu rămână unse cu urme de frupt (dulce)”.

Tradiția cerea ca niciodată să nu se înceapă cositul într-o zi de marți, ci de luni sau în alte zile „ca să fie lucru cu spor”.

„Astfel, oamenii satelor credeau că și Pantelimon umblă prin cer cu un car de foc. Se spune că Pintilie „apără de toate bolile”, „păzește turmele de fiare”, „îi apără pe oameni să nu fie luați de duh

Consiliul Județean Cluj a aprobat, joi, reorganizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj prin transformarea acestuia din așezământ cultural în instituție de spectacole.

În perioada 19-20 iulie a.c. are loc „Târgul de Fete de pe Muntele Găina”, cea mai mare sărbătoare populară în aer liber din România.

În localitatea clujeană Batin, duminică, 8 iunie 2025, de Rusalii, va avea loc tradiționalul obicei „Împănatul boului”.

Duminică, 1 iunie 2025, comuna clujeană Căianu a devenit loc de întâlnire pentru iubitorii de gastronomie și cultură tradițională, găzduind cea de-a doua ediție a Festivalului Palanețului.

În Postul Mare, în satul tradițional nu se mai cântă și nu se mai joacă. De asemenea, nu e îngăduit ca cineva să mănânce de dulce.

În satul românesc, aproape fiecare sărbătoare este însoțită de o pâine ritualică, care nu doar că are un rol alimentar, ci și unul simbolic, aducând cu sine dorințele și binecuvântările comunității.