Foto "Timişoara nu uita, Clujul e de partea ta!”: 35 de ani de la Revoluția din 1989. Cum a început lupta pentru libertate în Cluj

În acest an se împlinesc 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, momentul în care România a scăpat de regimul comunist. Revoluția din 1989 a reprezentat un moment crucial în istoria țării. 

După ce mișcările de protest au început la Timișoara, revoluția a ajuns rapid și în Cluj-Napoca, unde au avut loc scene de luptă pentru libertate, soldate cu victime, dar și cu demonstrarea solidarității dintre orașele care se opuneau regimului comunist.

Clujul și Timișoara: Legătura ce nu trebuie uitată

În 21 decembrie 1989, la aproape patru ore după ce revoluționarii din Timișoara au început să se opună regimului lui Ceaușescu, în Cluj-Napoca a izbucnit prima mare revoltă. Deși orașul clujean a avut o reacție mai întârziată decât Timișoara, nu a rămas indiferent la evenimentele care se desfășurau în țară. Muncitorii de la combinatele industriale, studenți și intelectuali din Cluj au înțeles rapid semnificația acestor mișcări și s-au alăturat cauzei pentru a lupta pentru schimbare. conform enciclopediaromaniei.ro.

În data de 21 decembrie 1989, jurul orei 14:00, muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) au pornit pe jos spre centrul orașului, alăturându-se altor manifestanți care deja fuseseră adunați în Piața Păcii (astăzi Piaţa Lucian Blaga). Grupul a crescut rapid în dimensiuni, iar în jurul orei 15:34, momentul culminant a venit atunci când militarii au deschis focul asupra mulțimii din fața Hotelului Continental, un loc simbolic al orașului. În acele momente, 12 persoane au fost ucise și altele rănite grav.

„Timișoara, Timișoara!” – Chemarea revoluționară a Clujului

Unul dintre cele mai importante momente ale zilei de 21 decembrie a fost implicarea activă a intelectualilor și artiștilor din Cluj. Actorul Călin Nemeș a devenit un simbol al acestei mișcări, strigând „Timișoara, Timișoara!” și îndemnând locuitorii să se alăture protestului. Această solidaritate între cele două orașe a fost esențială pentru mobilizarea revoluționară.

În timpul confruntărilor din acea zi, armele au fost trase și în alte zone ale orașului, inclusiv în fața hotelului Astoria, la Fabrica de Bere și în Piața Mihai Viteazul. Primii morți și răniți au fost transportați rapid, iar atmosfera în oraș devenea tot mai tensionată.

În aceleași momente de zbucium, Doina Cornea, disidentă cunoscută din Cluj, a jucat un rol esențial. Aflându-se sub arest la domiciliu, ea a ieșit din casa sa în seara de 21 decembrie și a condus o grupă de tineri până la Teatrul Național, apoi la Catedrala Ortodoxă, unde au aprins lumânări și au rostit „Tatăl nostru” în semn de solidaritate. Doina Cornea a propus înființarea unui Comitet al Reconstrucției Naționale, similar cu cel din Timișoara. Acest comitet a devenit un pilon al organizării revoluționare din Cluj.

22 decembrie 1989 – Continuarea luptei și formarea Frontului Salvării Naționale

Pe 22 decembrie, dimineața, numărul manifestanților a crescut considerabil în Cluj-Napoca. Piața Libertății (astăzi Piața Unirii) a fost un loc de întâlnire pentru cei care cereau libertate. Steagurile tricolore au fost ridicate, unele dintre ele fără stema comunistă, iar scandările pentru libertate și împotriva regimului Ceaușescu s-au auzit din toată piața.

În aceeași zi, Postul de Radio Cluj, închis în 1985, a început să emită din nou, anunțând formarea Frontului Salvării Naționale, care a reprezentat un moment crucial în stabilirea unui guvern provizoriu.

După 35 de ani, Cluj-Napoca rămâne un simbol al rezistenței și al luptei pentru libertate. Atunci, oamenii din Cluj au demonstrat curajul și determinarea de a se opune unui regim care nu mai putea să se mențină în fața dorinței de schimbare a poporului. De la sângele vărsat în stradă, până la solidaritatea cu Timișoara, Revoluția din 1989 a fost un moment definitoriu pentru națiune, iar Clujul nu va uita niciodată prețul plătit pentru libertate.