CTP, despre ”nostalgia” românilor după epoca Ceaușescu: ”Dictatura și corupția, tradiții la fel de profunde la noi ca sarmalele și țuica”

CTP, despre ”nostalgia” românilor după epoca Ceaușescu: ”Dictatura și corupția, tradiții la fel de profunde la noi ca sarmalele și țuica”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacționat după ce din rezultatele unui sondaj INSCOP reiese faptul că două treimi dintre români cred că fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun.

Aproape două treimi dintre cei chestionaţi spun că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România, conform datelor unei cercetări sociologice dedicate nostalgiei după comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist.

”Slugi hoațe Majoritatea românilor cred că N. Ceaușescu a fost un lider bun, că pentru România comunismul a fost bun. Că nivelul de trai era mai ridicat înainte de 1989, că era mai puțină corupție decât în prezent.

Aceiași însă, au votat cu mic, cu mare, într-o veselie, pentru un candidat care face apologia liderilor legionaro-fasciști, în cap cu Ion Antonescu și Corneliu Zelinski, sprijinit de un grup de vetero și neolegionari – dușmani declarați ai comunismului, carevasăzică.

Aceiași însă, nu sunt câtuși de puțin îngrijorați de tentativele Rusiei lui Putin în a recâștiga controlul asupra României și Moldovei – deși Ceaușescu trecea drept un luptător cu rușii ca să țină România neatârnată.

Sunt contradictorii aceste opțiuni ale românilor majoritari? Nu, sunt complementare, dacă identificăm trăsătura comună fundamentală a ceaușismului, legionaro-fascismului și putinismului – suprimarea oricărei forme de libertate a cetățenilor. Potrivit aceluiași sondaj, nu mai puțin de 80,9% dintre români sunt de părere că înainte de `89 era mai puțină libertate decât acum. Dar dacă le-ar mai crește oleacă nivelul de trai, sau măcar ar trăi cu impresia asta, ar da-o dracului de libertate.

Așa că nostalgia românilor majoritari nu e pentru ceaușism, comunism sau legionaro-fascism. Merge mult mai adânc în timp. Este nostalgia pentru rumânism. Până în secolul XIX, rumâni se numeau, în Țara Românească (în Transilvania – iobagi, în Moldova - vecini), țăranii lipsiți de libertate, legați de moșie, aflați, ei și familiile lor, sub stăpânirea domnului, boierilor sau mânăstirilor – care întrețineau corupția ca mod de viață cvasioficial, în întreaga societate, de sus și până jos.

De aproape 200 de ani, Europa încearcă să-i scoată pe români din condiția de rumâni și din corupția eternă și fascinantă. Fără ca ei să înțeleagă și să vrea a fi trecuți strada. România nu a demonstrat vreodată că are o vocație națională pentru democrație.

Astăzi, am ajuns să cred că e posibil ca dictatura și corupția să fie tradiții la fel de profunde la noi ca sarmalele și țuica. Și să închid tot ce am scris până aici în două cuvinte: slugi hoațe.”, a scris Cristian Tudor Popescu pe pagia de Facebook după mediatizarea datelor sondajului INSCOP.

Comenteaza