Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Premier Marcel Ciolacu, o primă provocare după ce veţi prelua executivul: Guvernul României să cumpere producătorul de medicamente pentru cancer din Sibiu

Sibiul – da, Bătrânul Sibiu, oraș turistic, cultural, verde, patriarhal – a făcut unul dintre cele mai uimitoare salturi de la dezindustrializare la reindustrializare. 

Fabricile de dinainte de 1990, unele extrem de puternice și cunoscute, în care și generația mea și-a făcut practica școlară, au dispărut, în locul lor s-au ridicat binecunoscutele și arhinecesarele mall-uri, clădiri de birouri și ansambluri de blocuri de locuit. 

Însă fabricile de dinainte de 1990 din Sibiu, care nu mai produc – acum aducem din import creioane, covoare, instrumente de măsurat și haine  – au fost înlocuite de unitățile de manufactură de pe Platforma Industriala de Vest, un cluster care a crescut pe nesimțite în ultimii 10-15 și în care își au sediul halele de producție ale unor jucători importanți din domeniul cauciucului, automotive, electrocasnice, bunuri de larg consum, îmbrăcăminte, mâncare. 

Județul Sibiu însemna în 2021 peste 54 de mii de firme înregistrate, o cifră de afaceri agregată de aproape 43 miliarde lei, un profit cumulat de 5,3 miliarde lei și mai mult de 100 de mii de angajați (date din topfirme.ro, pentru anul 2021). 

Dacă avem rezerve ca lui Klaus Iohannis i-a ieșit proiectul România Educată putem fi foarte siguri că proiectul Sibiul Reindustrializat este un succes.

Desigur că există și alte orașe în care dezindustrializarea, tristă și periculoasă, a fost urmată de reindustrializare - rămâne însă îngrijorător raportul dintre cele 7000 de fabrici închise și cele puțin peste 1000 construite după anul 2000. Și atunci nu ne miră faptul că România este un importator net, cu un deficit de balanță comercială de 35 miliarde de Euro în 2022.

Marcel Ciolacu și PSD lansează un program de guvernare ambițios, menit să atragă investiții industriale strategice în industria auto, industria materialelor de construcții, industria alimentară, industria IT, industria farmaceutică, activități de asistență spitalicească, și fabricarea produselor din cauciuc. Direcția strategică este bună, dar pentru că noi să fim mai atractivi decât restul țărilor europene care mizează pe aceleași domenii industriale, trebuie să facem diferența. Iată câteva idei pentru viitoarea politică de industrializare a României.

1. Oprirea imediată a scutirilor fiscale care sunt acordate în sectoare economice de tip „prodigy”. Cum să atragi muncitori și ingineri în industria de prelucrare dacă dai facilități în sectoarele de construcții sau agricultură? 
2. Criteriile de acordare a ajutorului de stat trebuie regândite din temelii și introduse conditionalități serioase. Beneficiarii trebuie să facă dovadă că investesc în sistemul de educație și că noile job-uri pe care se laudă că le crează sunt chiar noi, nu angajați furați de alte companii. În plus, ajutorul de stat să fie acordat numai industriei de prelucrare care se obligă că o parte din viitoarea producție să fie destinată pentru consumul din România, în situația în care există un deficit de producție internă.
3. Companiile care înregistrează o cifră de afaceri de un anumit nivel din importuri să fie incurajate să își deschidă unități de producție în România. Este cea mai elegantă și reciproc avantajoasă soluție de fructificare a competenței celor care au cifre de afaceri de sute de milioane de lei cu o mână de angajați: să producă în România. Îi mai spun unii off-set. 
4. O atenție specială trebuie dată companiilor de producție inființate de antreprenori români, care nu au accesul la finanțare, lanțuri de aprovizionare și piețe de desfacere pe care îl au marile corporații internaționale. De fapt, există o tendință destul de evidentă de exit a antreprenorilor din companiile pe care le-au înființat, fie din motive de competitivitate fie pentru că nu există a doua sau a treia generație în familie care să preia ștafeta.
5. Și, de ce nu? Statul român să cumpere unitățile de producție dezoltate de antreprenori români sau de multinaționale care doresc să iasă din sectorul de producție industrială. S-a înființat Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, să fie utilizată și pentru astfel de tranzacții.

România trebuia să fie mai atractiva decât restul Uniunii Europene pentru a atrage investiții de producție și în același timp trebuie să continue să sprijine mai bine fabricile deja existente în țara. 

Așadar, revin la provocarea din titlu, Domnule Premier Marcel Ciolacu. În linie cu planul de dezvoltare a unor industrii competitive în România, cumpărați producătorul de medicamente din Sibiu, o bijuterie tehnologică destinată producției de medicamente pentru cancer, la cheie, care poate face diferența în acest sector economic de referință.