Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ne doare în cot de comasarea alegerilor, ne doare în cot de alegeri în general. Grijile noastre sunt conflictul din Marea Roşie, inflaţia scăpată de sub control şi explozia de fiscalitate care urmează din 2025

Marcel Ciolacu a declarat după întâlnirile cu mediul de afaceri că „Firmele româneşti nu sunt interesate deloc de comasare (a alegerilor, în context), ci de soluţiile pentru dezvoltare!”

Așa este. În timp ce politicienii fac experimente spațiale de analiză matematică permutând patru luate câte una, două sau trei, trimițând astfel toată media în alertă și în dezbateri pe tema comasării alegerilor, iată trei lucruri care ar trebui să intereseze mediul de afaceri.

Primul lucru care ar trebui să intereseze mediul de afaceri, este new entry, nu știați de el când v-ați făcut bugetele pentru 2024. Războiul din Marea Roșie blochează marile lanțuri de aprovizionare din China, India și Țările Arabe, scumpind îngrozitor transporturile pe mare (cu +175%) și pe aer (cu +70%) și prelungind perioadele de livrare pe mare (pana la 90 de zile, de la 40-60 de zile) și pe aer (pana la 30-45 de zile, de la 15 zile). Sunt alerte în toată Europa. Vor spune unii: Și ce? Nu cumpărăm nimic din China, India și Țările Arabe. Așa este, pentru că în România se produce tot mai puțin, însă China, India și Țările Arabe sunt principalii furnizori ai fabricilor din UE de unde cumpărătorul român se aprovizionează. Așadar, războiul din Marea Roșie va exporta inflație și termene lungi de livrare și către România.

Al doilea lucru care ar trebui să intereseze mediul de afaceri, dacă și-a bazat dezvoltarea din 2024 pe creșterea de prețuri și nu pe volume, inovație, diversificare, investitii, achizitii, internaționalizare etc. Evoluțiile din Marea Roșie vor adăuga inflație pe parcursul anului la inflația deja instalată comod încă din ianuarie în România. Toate prețurile au explodat, mai ales la alimente și energie, deși trebuiau să se scumpească doar alimentele cu un anumit adaos de zahăr. Asistăm așadar la a doua etapă de greedflație, după cea care ne-a dat peste cap în 2022 – nu e nici o îndoială că greedflația a fost sursa creșterii economice de 4% de atunci, care, ca dovadă, nu s-a mai repetat în 2023 când inflația a scăzut. Dacă peste greedflația care s-a lansat în primul trimestru se suprapune efectul scumpirilor generate de blocajul din Marea Roșie atunci inflația de 13,8% din 2022 va fi o amintire frumoasă. Însă, de data asta, este imposibil ca greedflația să mai aducă creștere economică.

Și al treilea lucru care ar trebui să intereseze mediul de afaceri, cu efect poate chiar mai devreme decât din 2025. Este insidious. Ne propune Banca Mondială să impozitam salariile brute de peste 4000 de lei cu 20%. Poate are cineva o statistică despre numărul de țări din UE care impozitează cu 20% salariile de 800 de Euro, dar nu cred că sunt multe. Oricum, concluzia acestei măsuri pare a fi că situația este foarte gravă: daca salariile un pic peste salariul minim, despre care se propunea să fie 3.700 de lei și pentru care se aștepta să fie acordate facilități fiscale, trebuie impozitate cu 20%, atunci nu este bine de loc. Ne-a spus prima dată FMI, Banca Mondială repetă acum: nu credem că măsurile introduse de la 1 ianuarie 2024 privind optimizarea fiscală și consolidarea bugetară vor estompa deficitul excesiv chiar dacă, cel puțin pe hârtie, au sens. Creșteți taxele, impozitele și contribuțiile dacă vreti să țineți economia sub control.

Hei, nu vă luați după mine, că nu sunt profesor de economie, nu sunt în top 10 jucători ca să înțeleg ceva din macroeconomie și nici nu fac parte din delegațiile care se întâlnesc cu miniștrii la Guvern. Dar așa-i că aveți toate motivele să nu vă stea gândul la comasarea alegerilor, nici macăr la alegeri la modul general?

Opinie publicată în ZF.