Dragoş Damian, Terapia Cluj: O bursă, două burse, trei burse. Un milion de burse. Atât a putut ”România Educată”. În loc să conecteze sistemul de educaţie la piaţa muncii ca să ne ţinem copiii şi nepoţii în ţară, ”România Educată” a dat burse

Dragoş Damian, Terapia Cluj: O bursă, două burse, trei burse. Un milion de burse. Atât a putut ”România Educată”. În loc să conecteze sistemul de educaţie la piaţa muncii ca să ne ţinem copiii şi nepoţii în ţară, ”România Educată” a dat burse

Am dat treapta întâi la un liceu teoretic, dacă nu intram, eram redistribuit către un liceu profesional cu profil agricol. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

La treapta a doua, mai multe clase au fost comasate într-una singură. Dacă nu luam treapta, eram redistribuit la un liceu profesional cu profil industrial. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

În clasele XI si XII făceam practica o zi pe lună la filatura de mătase naturală din Lugoj şi apoi, după ce m-am mutat, la fabrica “Independenţa” din Sibiu (ambele exportau în zeci de ţâri, astăzi sunt închise, probabil ceva mall-uri in locul lor). Daca nu luam bacalaureatul statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

Am luat bacalaureatul şi, dacă nu intram la facultate, după serviciul militar, statul mă angaja muncitor la o fabrică.

Am intrat la facultate. Statul îmi dădea după cei 6 ani de facultate un serviciu la un cabinet medical.

Ăsta era sistemul de educaţie a lui Nicolae Ceauşescu. Fiecare decreţel cunoaşte şi poate confirma din propria experienţa şi prin propriul parcurs povestea de mai sus – o pot confirma chiar şi decreţeii care au lucrat la proiectul ”România Educată”. În orice etapa de şcoală sau liceu sau facultate se putea intra într-un sistem de pregătire care iţi oferea cele necesare pentru a-ţi găsi un serviciu.

În 2025, după 35 de ani de reforme şi reforme şi reforme sistemul de educaţie este în continuare desprins de realităţile şi nevoile pieţei muncii. Statul nu poate, nu ştie sau nu vrea să dea tinerilor un serviciu după absolvire ca să-i ţină în ţară. Asta pentru că nu ştim de caţi muncitori, contabili, medici, profesori, ingineri, chimişti, IT-işti, contabili, frizeri, macaragii, zootehnişti, sudori, bucătari, fierari-betonişti, etc, etc., etc., avem nevoie până în 2030, în aşa fel încât să-i formăm şi să le dam un job la capătul liceului, scolii profesionale sau facultăţii. Şi asta se întâmplă, desigur, pentru că nu avem nici un plan sau schemă de competitivitate economică până în 2030, ca să ştim, la urma-urmei, ce profesii să pregătim.

Timp de 10 ani, sistemul de educaţie, sub conducerea savantă a proiectului fastuos ”România Educată”, care a dat burse în stânga şi în dreapta, nu a ţinut deloc legătura cu nevoile din piaţa muncii şi a generat NEET-ul României – tineri care nu sunt într-o forma de educaţie, angajare sau instructaj – aproape 20% dintre tinerii cu vârsta 15-29 de ani, record european. Circa un milion de bărbaţi şi femei în floarea vârstei şi cu putere de muncă pentru care angajatorii ar face orice să ii aducă la muncă, să îi instruiască şi să le dea salarii deja comparabile cu cele din vest.

Romania este pe locul întâi în Uniunea Europeană la NEET, în condiţiile în care oricum avem o populaţie de 15-29 de ani care a fost decimată prin emigrare.

O bursa, doua burse, trei burse, un milion de burse, aşa a rezolvat ”România Educată” problema educaţiei. A scăzut abandonul şcolar, s-a învăţat mai bine, s-au ocupat miile de posturi vacante din economie, s-a rezolvat problema deficitului de resursa umană, a scăzut migraţia către vest, a crescut IQ-ul?

Ilie Bolojan, sunt de acord cu supărarea publică că bursele elevilor şi studenţilor nu trebuiau tăiate înainte de a fi tăiate alte cheltuieli publice mizerabile. Dar trebuie spus răspicat că, daca este să ne luam după NEET, o bursă, doua burse, trei burse, un milion de burse, date de ”România Educata”, de responsabili care continua să ocupe funcţii cheie în sistemul de educaţie, de politicienii ai căror copii învaţă în străinătate, nu au servit la nimic.

Nu este vorba despre bani, este vorba despre un plan.

Articol de opinie publicat în zf.ro

Comenteaza