Video Foto Noutăți importante la Aeroportul Cluj: Porți automate de control la frontieră și un sistem care permite aterizări pe ceață

Aeroportul Cluj a prezentat două investiții menite să reducă timpii de așteptare și să permită aterizări în condiții de vizibilitate redusă.

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj a prezentat marți, 27 octombrie, două investiții menite să modernizeze infrastructura și să îmbunătățească experiența pasagerilor: porțile automate de control la frontieră și sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III, care permite operarea în condiții de vizibilitate redusă.

Obiectivul de investiții, în valoare totală de 12.084.739 lei, fără TVA, a constat în instalarea unui număr de 12 porți automate de control al frontierei, furnizate de compania SITA, distribuite astfel:

• 6 porți ABC în Terminalul Plecări, destinate procesării pasagerilor UE care călătoresc către destinații non-Schengen;
• 6 porți ABC în Terminalul Sosiri, destinate procesării pasagerilor UE care sosesc din țări non-Schengen.

Sistemul utilizează tehnologii avansate de verificare biometrică și citire securizată a documentelor electronice de călătorie, permițând efectuarea automată a verificărilor de identitate pentru pasagerii eligibili, sub supravegherea personalului Poliției de Frontieră. 

Principalele beneficii ale investiției vizează creșterea capacității de procesare a pasagerilor, reducerea aglomerărilor și îmbunătățirea experienței de călătorie. Sistemul permite procesarea simultană a mai multor pasageri, un grup de șase porți putând fi monitorizat de un singur operator al Poliției de Frontieră, potrivit configurației operaționale descrise. 

În Terminalul Sosiri, implementarea porților automate contribuie la utilizarea mai eficientă a spațiului disponibil și la gestionarea fluxurilor de pasageri proveniți din țări non-Schengen, reprezentând o soluție de optimizare a capacității existente până la realizarea proiectului de extindere a terminalului. 

Totodată, tehnologiile integrate, inclusiv verificarea biometrică și mecanismele de securitate, contribuie la consolidarea controlului de frontieră, în timp ce interfețele intuitive și sistemele de ghidare facilitează parcurgerea formalităților de către pasageri.

Sistemul ILS CAT III (Instrument Landing System – Categoria III), cel mai avansat sistem de ghidaj pentru aterizare în condiții de vizibilitate redusă disponibil la ora actuală în aviația civilă, este deja operațional pe Aeroportul Internațional Cluj, marcând finalizarea unui proiect de infrastructură de importanță strategică, care plasează aeroportul clujean printre aeroporturile europene cu cea mai înaltă capacitate operațională pe timp de ceață densă.

Ținând cont de specificul regiunii, în speță, confruntarea, în sezonul rece, cu episoade îndelungate de ceață densă și, implicit, vizibilitate redusă, în funcție de politica fiecărui operator aerian, particularitatea asociată tipului de aeronavă și acreditările fiecărui pilot, prin operaționalizarea Sistemului de Aterizare Instrumentală – ILS CAT III – vor fi reduse semnificativ: anulările zborurilor, rerutările zborurilor, în vederea aterizării la alte aeroporturi, întârzierile zborurilor, pierderile economice ale operatorilor aerieni și respectiv afectarea gradului de satisfacție al pasagerilor.

Astfel, această investiție majoră – trecerea de la ILS CAT II la ILS CAT III, va contribui semnificativ la generarea beneficiilor în favoarea pasagerilor și companiilor aeriene, din perspectiva avantajelor de natură operațională.

David Ciceo a subliniat importanța investiției în contextul creșterii traficului aerian și al ponderii zborurilor internaționale operate de pe aeroportul clujean.

„A fost un efort extraordinar în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii și creșterea traficului. Din acest motiv, aceste porți automate sunt deosebit de importante pentru experiența pasagerilor. Acest lucru înseamnă o fluidizare extraordinară a traficului. Avem foarte multe zboruri non-Schengen, așadar experiența pasagerilor va fi îmbunătățită”, a spus David Ciceo.

A doua investiție prezentată vizează sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III, care permite ghidarea aeronavelor la aterizare în condiții de vizibilitate redusă. Modernizarea are ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de operare și reducerea numărului de zboruri afectate de vremea nefavorabilă.

Potrivit lui David Ciceo, ceața din sezonul rece a provocat în trecut anulări și întârzieri importante ale curselor aeriene. Acesta a precizat că operarea în asemenea condiții depinde și de pregătirea echipajului, atât pilotul, cât și copilotul trebuind să fie autorizați pentru categoria respectivă de aterizare.

„Este o realizare importantă pentru companiile aeriene, pentru pasageri și pentru aeroportul nostru. Era foarte neplăcut când trebuia să le spunem oamenilor că nu se putea zbura sau că urmau întârzieri foarte mari”, a afirmat Ciceo.

Radu Rațiu: „Oamenii din Cluj sunt exigenți și pe bună dreptate”

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, a evidențiat rolul investițiilor în dezvoltarea aeroportului și în îmbunătățirea serviciilor oferite călătorilor.

„Este foarte important să creăm condiții mai bune zi de zi și să ne gândim permanent la modul în care putem îmbunătăți serviciile pentru cetățenii noștri, pentru că oamenii din Cluj sunt exigenți și pe bună dreptate. Își doresc condiții mai bune, mai ales când vorbim despre siguranță și despre reducerea timpului de așteptare. Atunci avem cu toții de câștigat”, a declarat Radu Rațiu.

Acesta a apreciat investițiile realizate de conducerea aeroportului și a subliniat că dezvoltarea infrastructurii aeroportuare are efecte atât asupra transportului aerian, cât și asupra economiei județului.

„Aeroportul este important nu doar din punct de vedere turistic, ci reprezintă și o poartă de intrare pentru investitorii străini în Cluj și în România”, a mai spus vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

 Sergio Colella, Președinte SITA Europa, a declarat: „Ceea ce observăm la Cluj este modul în care tehnologia și inovația se traduc în îmbunătățiri practice pentru pasageri și pentru operațiunile aeroportuare. Noile porți automatizate de control la frontieră reprezintă un exemplu în acest sens, integrând automatizarea și biometria în parcursul pasagerului, pentru a facilita un proces mai fluid și mai eficient. Această inițiativă face parte dintr-o preocupare mai amplă pentru inovație – de la testarea unor noi abordări privind serviciile pentru pasageri și gestionarea bagajelor, până la valorificarea expertizei SITA în domeniul aviației și al tehnologiei, chiar aici, la Cluj. Este vorba despre explorarea modului în care tehnologia poate răspunde unor provocări operaționale reale și poate contribui la conturarea experienței aeroportuare a viitorului”. 

Aeroportul Cluj, în căutarea unor noi companii aeriene

În cadrul conferinței, David Ciceo a vorbit și despre atragerea de noi operatori aerieni. El a amintit că Air Serbia va începe să opereze zboruri directe între Cluj-Napoca și Belgrad, biletele fiind deja disponibile.

Potrivit directorului aeroportului, noua legătură poate facilita conexiunile către numeroase destinații internaționale și poate contribui la dezvoltarea relațiilor dintre județul Cluj și Serbia.

„Prin această legătură, sperăm să dezvoltăm și mai mult relațiile cu Belgradul și cu Serbia. Există multiple posibilități de conexiune către America de Nord, Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu”, a declarat Ciceo.

Directorul aeroportului a adăugat că speră ca în 2027 să poată fi anunțate și alte companii aeriene care să opereze de la Cluj.

Proiectul a fost implementat ca urmare a încheierii Contractului de Finanțare Nr. 232/24.05.2023 între Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.Valoarea totală a Contractului de Finanțare pentru proiectul „Asigurare condiții de operare CAT. III la pista de decolare aterizare 07-25” a fost de 8.500.354,66 lei, din care valoarea cofinanțării Uniunii Europene a fost de 3.035.847,73 lei.

Acest proiect a fost cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020.