Apartamentele din Cluj se vând greu. Cumpărătorii, tot mai atenți la preț, iar tranzacțiile scad în 2026

Piața imobiliară din Cluj începe să dea semne de încetinire. În prima jumătate a anului, tranzacțiile cu apartamente au scăzut. 

Piața rezidențială din România a încetinit în prima jumătate a anului, după câțiva ani de creștere puternică, dar datele nu arată o corecție majoră, potrivit raportului Colliers pentru primul semestru. 

Bucureștiul a recuperat mare parte din începutul slab de an și a încheiat primele șase luni cu doar aproximativ 2% mai puține tranzacții cu apartamente față de aceeași perioadă din 2025. La nivel național, vânzările au scăzut cu circa 9%, însă piața rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Inflația ridicată, creditele scumpe și presiunea asupra bugetelor îi fac pe cumpărători mai atenți la preț, la costul total al locuirii și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată.

Diferențele dintre marile orașe sunt tot mai clare. În primele șase luni, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în Cluj-Napoca și cu 11% în Iași, în timp ce Timișoara a înregistrat o creștere de circa 3%. Evoluțiile arată că piața se mișcă diferit de la un oraș la altul, iar prețurile, accesibilitatea și oferta disponibilă cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare.

Oferta de locuințe noi rămâne una dintre principalele constrângeri ale pieței. În 2025, la nivel național au fost livrate aproximativ 59.000 de locuințe, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. 

Costuri mai mari, decizii mai prudente

Costurile de construcție rămân însă o presiune importantă. Prețurile mai multor materiale au revenit pe creștere în 2026, unele apropiindu-se de niveluri record, iar noile costuri asociate mecanismului european de taxare a carbonului pentru materialele importate pot adăuga presiune suplimentară. În acest context, dezvoltatorii își planifică proiectele pe cicluri mai lungi și își ajustează calendarul în funcție de modul în care estimează că va arăta piața peste doi-trei ani.

„Nu vedem o scădere uniformă a pieței, ci mai degrabă diferențe tot mai mari între proiecte și orașe. Cumpărătorii sunt mai atenți la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii aleg mai prudent unde și ce construiesc. În București, creșterea autorizațiilor este un semnal bun pentru oferta viitoare, dar efectele nu se vor vedea imediat. Vorbim mai degrabă despre proiecte care pot ajunge pe piață în următorii doi până la cinci ani”, explică Gabriel Blăniță, Director | Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Finanțarea continuă să susțină o parte importantă a pieței. Aproximativ 58% dintre achizițiile de locuințe sunt realizate prin credit ipotecar, o pondere similară cu cea de anul trecut, semn că oamenii s-au adaptat într-o anumită măsură la dobânzile ridicate. Programul garantat de stat sprijină în continuare segmentul mai accesibil, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei în 2026 și o dobândă limitată la IRCC plus două puncte procentuale.

Accesibilitatea nu s-a îmbunătățit însă semnificativ. Prețurile locuințelor au crescut, în general, mai lent decât inflația, dar și salariile au avut o evoluție similară. Prin urmare, raportul dintre venituri și costul locuinței nu s-a schimbat suficient pentru a face achiziția semnificativ mai ușoară, dar nici nu s-a deteriorat într-o măsură care să forțeze o corecție amplă, mai ales după un deceniu în care puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat.