Muzeu imens, pe bani europeni, în Florești: 18 milioane de euro

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede amplasarea în comuna cu cei mai mulți locuitori din România a Muzeului Identităților și Conflictelor Transilvănene (Mutra), care presupune o investiție substanțială. Locația este zona Cetatea Fetei, după blocurile ANL.

Aici se prevede înființarea (construirea și dotarea) unui complex muzeal nou în zona rurală, parte a Zonei Metropolitane Cluj (ZMC), ca extindere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) (foto), care prezintă în format fizic și digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Ardealului de-a lungul istoriei, modul lor de interacțiune și conviețuire.

Se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea și digitalizarea patrimoniului MNIT, realizarea expozițiilor interactive, crearea de module de educație muzeală și de cunoaștere a patrimoniului pentru școlile și instituțiile de cultură din România, dezvoltarea unui centru al comunității în vederea păstrării și dezvoltării identităților, pentru o mai bună cunoaștere a istoriei comune.

Suprafața pusă la dispoziție de Consiliul Local (CL) Florești este de 12.000 mp, 30% fiind ocupată de amprenta viitoarei construcții (3.000 mp). Aceasta va avea 8.000 mp, desfășurați pe trei niveluri, cu dimensiuni variabile.

Zonele adiacente vor fi ocupate de căi de acces, parcări, zone verzi, în care vor fi desfășurate alte activități culturale. CL mai dispune de câteva hectare de teren, având în plan dezvoltarea de activități cultural, sportive și educative. În apropiere va fi amenajată din fondurile CL Florești o parcare de mai mari dimensiuni.

“Accesul în această zonă este facil, ajungând până în apropiere inclusiv mijloacele de transport în comun, iar rețelele tehnico edilitare (apă, canal, curent, gaz) sunt în imediata vecinătate a parcelei destinate construirii obiectivului. Costurile construcției sunt estimate la 1.500 euro/mp, cu un total de 15 milioane, fără taxa pe valoarea adăugată (proiectare, execuție de lucrări, dotări), din care 12 milioane, destinați proiectării și execuției, iar 3 milioane, dotărilor, plus TVA.

Gradul de accesibilitate la patrimoniului cultural este aproape inexistent în România, principiul de cultură comună fiind cvasinecunoscut. Or, acesta, dacă este ridicat, poate genera creștere economică prin locuri de muncă create, prin turism cultural, prin creativitatea și inovarea pe care le înlesnesc, dar și prin dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat”, susțin autorii proiectului.

MNIT păstrează și acumulează, de 150 de ani, valori ale civilizației transilvănene. Instituția deține o colecție de 457.806 de bunuri culturale arheologice, istorice, numismatice, documentare, memorialistice, artistice, fiind al doilea muzeu din țară ca mărime și importanță a patrimoniului cultural mobil deținut.

“Spațiile în care sunt depozitate aceste obiecte sunt insuficiente și necesită mari investiții care presupun instalații de control al temperaturii, umidității, asigurarea ventilației, mobilier modular mobil, refacere spații de acces, rampă încărcare-descărcare, utilaje pentru manipulare sau transport mecanizat.

Depozitele permanente cât şi amenajate temporar au un indice de ocupare de 100%. Datorită specificului muzeului, patrimoniul se îmbogățește permanent ca urmare a descoperirii de noi artefacte în urma cercetărilor arheologice efectuate. Se adaugă problemele legate de  laboratoarele de conservare și restaurare ale MNIT.

Pe lângă insuficiența spațiului în raport cu numărul mare de bunuri culturale asupra cărora trebuie intervenit, o serie de probleme de ordin tehnic fac dificilă funcționarea în condiții competente: laboratorul funcționează în spații improprii, care nu au fost desemnate de la început a fi folosite în acest scop, ci au fost modificate și adaptate ulterior (clădirea a funcționat ca și proprietate personală).

Astfel, spațiul nu poate fi prevăzut cu dotările optime necesare, cu titlul de permanență, neavând nici suprafața necesară, nici acces facil, nici deschideri de dimensiuni acceptabile, nici instalații moderne.

Este necesar existența unui spațiu de dimensiuni și cu dotări adecvate, special proiectat spre a deservi un laborator de restaurare, dotat cu sisteme de încălzire, ventilaţie, control al microclimatului şi mobilier și suprafețe de lucru adaptate criteriilor optime de funcționare, compartimentat în spații de intervenții, carantină, tranzit, depozitare de materiale, birouri, cu acces facil și deschideri de dimensiuni mari.

Extrem de important este aspectul proximității laboratorului de conservare și restaurare față de depozitele muzeului. Viziunea holistică asupra patrimoniului include patrimonial tangibil și intangibil, de aceea crearea spațiului pe care-l propun oferă nu doar accesul direct la patrimonial mobil, dar și integrarea într-un peisaj natural și istoric potrivit.

Noul muzeu va fi clădit pe trei piloni doctrinari, corespunzând celor trei roluri fundamentale: democratizarea accesului la patrimoniu/cultură; protejarea și valorificarea resursei culturale; revitalizarea comunității.

Clădit astfel, muzeul poate aduce cele mai remarcabile și sustenabile valori în cadrul unei comunități în căutarea lor: identitate, cultură, incluziune. Nevoia de a contracara această stare imobilă de fapt a dus la elaborarea modelului muzeal de „depozit muzeal deschis” sau „open storage museum”, ca un efort pentru „democratizarea” accesului la patrimoniul muzeal.

Astfel, se va revitaliza un spațiu periurban aflat într-o carență identitară, la un pas de a se transforma în handicap și care să protejeze și valorifice sustenabil patrimoniul excepțional al istoriei Transilvaniei", se specifică în PNRR.

Proiectul vrea să răspundă mai multor nevoi comunitare:

- democratizarea accesului la patrimoniu
- revitalizarea unei zone periurbane
- protecția și valorificarea în mod sustenabil a patrimoniului
- „motor” comunitar – „spațiu al culturii” – social, al comunicării, incluziunii și coeziunii
- înzestrare identitară (sense of belonging)
- accesibilizare a spațiului cultural
- educație pentru patrimoniu

Estimarea necesarului pentru noul centru - 8.000 mp:

- Minim 2.500 mp necesari pentru diferitele depozite
- Minim 1.000 mp necesari pentru spațiile dedicate laboratoarelor
- Minim 500 mp pentru spații de acces și depozitele de tranzit
- Minim 1.000 mp pentru spații auxiliare (depozite de proximitate, spații de relaxare pentru vizitatori)
- Minim 1.000 mp pentru vestiare, cafeteria, săli multimedia, căi de acces, toalete, lifturi
- Minim 2.000 mp pentru spații expoziționale temporare și săli de pedagogie muzeală