Scopul acestei măsuri? Oprirea demențialei risipe care se face în acest moment din cauza grijii societății pentru sănătatea individului. Practic, toți comercianții au interdicție de a păstra în vânzare produse după data de valabilitate asumată de către producător. Întrucât este imposibil de a dimensiona stocurile de mărfuri în așa fel încât să corespundă perfect cererii, la sosirea termenului de expirare cantități imense de produse alimentare sunt pur și simplu aruncate la gunoi, făcând deliciul bacteriilor detritivore.
O astfel de preocupare a devenit o marotă și pentru marele public. Comerciantul care este prins cu produse expirate este prezentat ca un atentator veros la adresa sănătății populației; în timpul expedițiilor de aprovizionare prin hipermarketuri nu vezi decât oameni chiorându-se preocupați la termenele de valabilitate înscrise pe ambalaje. Rezultatul este că lumea "civilizată" (ghilimelele sunt de rigoare!) este, și din acest punct de vedere, o societate a risipei generalizate, care aruncă la gunoi, în mod nejustificat, stupid chiar, imense cantități de alimente.
Să lăsăm cifrele să vorbească: în lumea "dezvoltată" (și aici își merită ghilimelele!) pierderile de alimente - prin neglijență și prin aruncare - pe cap de locuitor sunt între 280 și 300 kg pe an! Aproape un kilogram pe zi! Asociația Inginerilor din Marea Britanie a calculat că anual se pierd la scara planetei 1-1,2 miliarde de tone de alimente, deci mult peste 30% din producția totală de alimente. Cantitatea de alimente aruncate la gunoi de făloșii și inconștienții consumatori din lumea "civilizată" și "dezvoltată" este egală cu toată producția alimentară a Africii subshariene!
Am și amintiri personale legate de această hecatombă alimentară: în Stephanplatz, în centrul Vienei, o plimbare nocturnă ne-a adus înfometați în fața unui luxos fast-food cu fructe de mare. Era ora închiderii; vânzătorii strângeau de zor delicioasele tartine în vase mari de plastic. Am întrebat dacă nu mai putem cumpăra câteva. Pe loc, unul dintre băieți umple un platou de carton cu tartine și multe alte specialități, și ni-l pune în brațe. Am insistat să plătim, dar el a răspuns scurt: "Nici vorbă. Oricum le aruncăm." Gândiți-vă la toate pubelele tuturor cofetăriilor, patiseriilor și restaurantelor din centrul luxoasei Viene, și pun rămășag că vă trec fiorii.
Unul dintre lucrurile care m-au șocat negreșit în gospodăriile occidentale era operațiunea de "dezvirginare a congelatorului". Simplu: se scotea totul din congelator, iar produsele cu termenul de păstrare depășit erau aruncate. Sănătate curată! Pericolul de îmbolnăvire era exclus; se uita însă că procesul de batjocorire a planetei era garantat. Să arunci la gunoi produse pentru care au fost cultivate vegetale, au fost sacrificate animale nevinovate, au fost produse oceane de energie, a fost consumată muncă omenească... aceasta nu mai este risipă, este crimă curată!
Mai sunt unii care spun: "Ei și, mare scofală! Din natură au fost luate, în natură se întorc... ce mare scofală?" E mare scofală; dacă omenirea consumă atâtea resurse din tezaurul planetei, și atâtea resurse din propriul său capital productiv, și poluează atât de grav mediul natural, doar pentru a retrimite în natură peste o treime din rezultatul producției, asta nu mai e risipă, nici crimă, ci este nebunie curată!
În acest tragic context, legea votată de Parlamentul francez este un prim pas pe calea normalității. Marii comercianți nu mai sunt obligați de cadrul legislativ să arunce munți de alimente. Ei sunt acum obligați să dea alimentelor ajunse la expirare trei destinații: consum uman, prin organizații caritabile; consum animal; compost pentru agricultură. Desigur, în felul acesta este posibil a se rezolva o mică parte a problemei globale fiindcă, să nu uităm: numai din frigiderele burdușite ale occidentalilor ghiftuiți se aruncă la gunoi o cincime din totalul de pierderi de alimente.
E timpul ca fiecăruia dintre noi să înceapă să ne pese. Statele pot lua măsuri (sper că exemplul Franței va fi urmat de multe alte state... palate dâmbovițene, se aude?...), dar este important ca fiecare cetățean să înțeleagă că uriașa risipă de alimente nu este numai o pierdere din buzunarele proprii, ci o pierdere irecuperabilă din buzunarul, tot mai jefuit și batjocorit, al acestei planete. Acţiunile noastre faţă de hrana zilnică pot fi simple, dar foarte eficace:
- să nu cumpărăm decât cantități limitate, strict legat de necesitățile previzibile în viitorul apropiat
- să evităm cumpărăturile "fanteziste" (produse necunoscute/alternative)- fanteziile umplu pubelele!
- să ne orientăm către loturile de produse cu termenul de valabilitate cel mai îndepărtat - astfel, scade pericolul aruncării, și crește șansa refolosirii sau reciclării
- să ne încredem în propriile simţuri- multe produse mai sunt valabile pentru consum după fatidica dată înscrisă pe ambalaj!
Să facem din aceasta o preocupare constantă, la fel ca economisirea curentului electric sau a apei potabile. Trăim cea mai prosperă epocă din istoria omenirii; să ne bucurăm de ea cu responsabilitate.
Deci, să oprim risipa!
