Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, cercetate de arheologii clujeni. "E cel mai mare program de profil derulat vreodată în România"

Acesta este  cel mai mare program multianual de profil derulat în România până în prezent. A fost iniţiat şi este finanţat de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. "Muzeului nostru îi revine rolul de instituţie organizatoare, parteneri fiindu-ne Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca", spune purtătorul de cuvânt al MNIT Cluj, Gheorghe Petrov.

Programul se va desfăşura pe o perioadă de patru ani, timp în care se vor efectua cercetări arheologice sistematice şi pluridisciplinare în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, monumente înscrise pe Lista de Patrimoniului UNESCO. "De asemenea, se va urmări realizarea unei diseminări cât mai eficiente a rezultatelor cercetărilor atât printre specialişti, cât şi în rândul publicului larg", adaugă Petrov.

"Este vorba de un program multianual de cercetări arheologice, numai pentru acest an bugetul e de trei milioane de lei", spune responsabilul şantierelor arheologice, Gelu Florea. "Într-o primă fază, în această toamnă, se vor face săpături la Sarmisegetusa Regia, dar de anul viitor vrem încă trei săpături simultane, în Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie".

Inedit, o parte a proiectului se referă şi la încercări de reconstituire a peisajului antic, pe baza polenului rămas în sol. Pe cele patru şantiere vor munci cel puţin 12 arheologi, plus studenţi de la Facultatea de Istorie a UBB.

Cercetările arheologice de la Sarmisegetusa au început după primul război mondial, dar au fost intensificate după 1950. "E un sit enorm, aici încă 150 de ani vor fi cercetări", spune Florea.