Intră 75 de milioane de euro în infrastructura de învățământ. Foarte bine. Ne vor rămâne copiii și nepoții acasă?

6 iulie 2024. Multa lume bună la Cluj-Napoca, la semnarea de contracte de investiții în valoare de 75 milioane de euro pentru infrastructura de învățământ, o primă tranșa din 1 miliard de euro alocați prin PNRR.

Mulți rectori prezenți la eveniment, am mai spus-o, rectorii universităților sunt cei mai puternici oameni din România.

Este bine că intră mulți bani în sistemul de învățământ, însă ne temem că doar banii nu vor reuși să ne tină copiii și nepoții în țară.

Atâta vreme cât angajabilitatea nu reprezintă principalul indicator de performanță, cât sistemul de învățământ nu este sincronizat cu nevoile din piața muncii, degeaba băgăm 1 miliard de euro în învățământ, tinerii nu vor rămâne în România.

Atâta vreme cât profesorii tineri nu sunt motivați ei însăși să rămână în țară, prin dezoligarhizarea sistemului, nu putem avea pretenția să ne oprim copiii și nepoții să rămână în țară.

Atâta vreme cât sistemul de învățământ nu funcționează pe principii de meritocrație, competență și performanță degeaba avem săli de clasa luminoase, calculatoare performante și spații de recreere.

Cu sau fără cele 75 de milioane de Euro, pentru care s-au semnat contracte pe 6 iulie la Cluj-Napoca, sistemul de învățământ rămâne un formator de resursă umană pentru Uniunea Europeană și, după visa waiver, pentru Statele Unite.

Dacă în următorii 5 ani seturile de cifre de mai jos vor deveni amintire atunci cei 75 de milioane de Euro aduși în infrastructura sistemului de educație la 6 iulie 2024 vor fi fost bani bine folosiți.

1. 10.000 de căutări / luna in 2022 pe site-urile de specialitate pentru job-uri în străinătate. Nu exista date statistice exacte privind numărul românilor din străinătate, sursele guvernamentale estimează că între 5,7 și 8,1 milioane de români trăiesc și muncesc în afara țării.
2. Conform unui studiu efectuat in 2021 de think-tank-ul ReThink Romania circa 700 de mii de romani – aproximativ 3% din populația tării - își doreau să plece din țară în 2022, tentația pentru a emigra fiind mai mare în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani.
3. Procentul de NEET în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani era în 2022 al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană de 19,3% și mult peste media europeană de 12%. Informație din 2023, doar 40% din copiii care au început școala în 2011 au reușit să promoveze bacalaureatul.
4. România are nevoie de 600 de mii de ingineri în următorii 10 ani, pentru a ține pasul cu Industria 4.0, conform analizelor Universității Politehnice din București. Facultățile pot produce maximum 10 mii pe an, dintre care mulți aleg să plece din țară.
5. Datele dintr-o analiza a PwC efectuată în 2022 arată că România pierde anual, din cauza deficitului de personal, echivalentul a 10% din creșterea PIB-ului nominal, circa 4,4 miliarde de euro