Un simplu verdict de incompatibilitate dat de ANI nu mai duce automat la pierderea mandatului de parlamentar, decât dacă este întărit de o sentinţă judecătorească. Noul parlament s-a asigurat că viitorii „dezertori" nu vor mai putea înfiinţa grupuri noi parlamentare după modelul „progresiştilor". În schimb, aleşii nu vor mai putea circula „la liber" decât cu trenul.
Conform modificărilor aduse Legii Statutului parlamentarilor, simpla rămânere definitivă, prin necontestare, a unei decizii de incompatibilitate date de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), nu mai generează pierderea automată a mandatului de parlamentar. Acesta se pierde doar dacă această decizie este întărită de instanţa de judecată, fie prin respingerea unei eventuale contestaţii, fie prin confirmarea verdictului la solicitarea ANI, sau dacă starea de incompatibilitate este constatată printr-o hotărâre a parlamentului. Dar ANI i s-a retras şi competenţa de a sesiza camera în legătură cu starea de incompatibilitate a unui membrui al său. Şi puterile instanţei judecătoreşti în privinţa incompatibilităţii parlamentarilor au fost reduse. Astfel, o sentinţă definitivă şi irevocabilă privind existenţa unei averi nejustificate şi deci a incompatibilităţii, în sensul art. 33 al Legii 115/96 privind controlul averii demnitarilor, nu va mai duce la pierderea mandatului. „Deputatul sau senatorul a cărui avere a fost declarată nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este considerat incompatibil", se spune în articolul de lege menţionat.
De asemenea, din corpul legii a fost eliminată procedura ridicării imunităţii parlamentare, iar, pentru a obţine aprobarea unei Camere pentru reţinerea, arestarea sau percheziţia unui membru al său, procurorii vor trebui, de acum înainte, să prezinte „cazul prevăzut de Codul de Procedură Penală şi motivele concrete şi temeinice" pentru luarea unei asemenea măsuri.
Printr-o altă modificare, parlamentarii s-au asigurat că scenariul în urma căruia un partid care nu participase la alegeri (UNPR) a ajuns să aibă propriul grup parlamentar nu se va mai repeta. Astfel, parlamentarii care vor părăsi partidele pe listele cărora au fost aleşi, fie se vor afilia unui alt grup parlamentar, fie vor rămâne neafiliaţi, fără a mai avea posibilitatea de a se constitui într-un nou grup parlamentar.
Nu lipsesc nici măsurile de austeritate. Astfel, aleşii nu vor mai primi cazare gratuită, ci bani cu care să-şi caute o cazare. Nu vor mai avea transport gratuit nelimitat aerian, fluvial sau auto, ci doar cu trenul. Vor avea decontat un singur drum cu avionul dus-întors pe săptămână, de la localitatea de domiciliu la Bucureşti şi de asemenea le va fi decontată benzina tot pentru un singur drum săptămânal dus-întors pe acelaşi traseu, în limita a 7,5 litri de carburant pentru 100 de kilometri, faţă de 9,5 litri la suta de km, cât se deconta până acum.
Senatorul PDL Alin Tişe este de părere că trebuia păstrată prevederea potrivit căreia era suficient un verdicat al ANI de incompatibilitate pentru ca alesul să-şi piardă mandatul. „ANI este o autoritate administrativ-judiciară, iar deciziile ei trebuie să producă efecte, deci trebuia să rămână vechea prevedere. În plus, conflictul de interese şi incompatibilitatea trebuiau tratate la fel", a spus Tişe. În schimb, el nu este deranjat de faptul, că ANI nu va mai putea sesiza parlamentul. „Asta era, oricum, o chestie pur formală, n-avea nici un efect", a afirmat Tişe. El este de acord şi cu ignorarea sentinţelor pe Legea 115. „E corect, o sentinţă judecătorească nu poate avea efecte suplimentare, cum ar fi pierderea mandatului. Dacă, prin sentinţă, eşti declarat incompatibil, intri pe procedura de incompatibilitate", susţine Tişe.
Cel mai deranjat este, însă, Tişe, de cererea ca procurorii să-şi motiveze juridic cererile de reţinere, arestare sau percheziţie. „Parlamentul e for politic, nu poate analiza decât politic aprobarea sau respingerea cererii procurorilor, nu e instanţă de judecată să analizeze probe judiciare. Acum reţinerea, percheziţia şi arestarea se pot face numai dacă nişte electricieni, oieri sau dascăli de balet cântăresc probele aflate în dosar, substituindu-se instanţei de judecată. Asta e supraimunitate, e discriminare faţă de cetăţenii de rând. Din punctul meu de vedere, actuala putere încearcă să-şi protejeze oamenii care au probleme cu legea", a afirmat Tişe.
El consideră că parlamentul continuă să se decredibilizeze. „USL a luat din atribuţiile ANI, iar argumentele noastre n-au fost luate în considerare. Înţeleg de ce oamenii sunt tot mai nemulţumiţi de clasa politică şi declinul parlamentarismului continuă. Trebuie să reducem parlamentarii la 300, într-adevăr, în două camere şi fără privilegii date prin tot felul de legi speciale, altfel vom scădea şi mai mult în credibilitate, iar noi, luaţi la grămadă, ne-am pierdut orice fărâmă de omenie, suntem hidoşi, merităm să fim scuipaţi în faţă! Dispreţul pe care ni-l poartă românii pentru faptul că le ignorăm priorităţile, că ne considerăm mai presus de lege, este justificat! În ceea ce mă priveşte, îmi este ruşine să mă uit în ochii mamei mele", a conchis Tişe.
Liderul grupului UDMR din camera inferioară, Mate Andras Levente, spune, însă, că limitările impuse ANI sunt fireşti. „A fost o discuţie, iar sesizarea lui Tudor Chiuariu a fost corectă: ANI este o instituţie administrativă, care emite acte administrative, iar un act administrativ nu poate afecta un act de natură constituţională, cum este validarea unui mandat de parlamentar. În schimb, dacă cel în cauză nu atacă decizia ANI, aceasta poate cerea ea instanţei să se pronunţe", a explicat Mate. De asemenea, el consideră firească şi împiedicarea ANI să mai sesizeze parlamentul. „ANI se adresează persoanei şi nu instituţiei, altfel îşi încalcă chiar propria lege de funcţionare, care îi impune principiul confidenţialităţii până nu există o sentinţă definitivă a instanţei de judecată", a spus Mate.
În schimb, el a calificat drept o gafă eliminarea unei sentinţe de incompatibilitate pe legea 115/96 dintre actele care generează pierderea mandatului. „Nu ştiu de ce s-a făcut acest lucru", a spus Mate. El apreciază drept nesemnnificativă eliminarea procedurii ridicării imunităţii din statutul parlamentarilor. „Oricum, singura imunitate pe care o au parlamentarii este pentru declaraţii politice. În schimb, ei pot fi urmăriţi, cercetaţi, anchetaţi şi condamnaţi fără aprobarea parlamentului. În mod normnal, toată procedura privind imunitatea, precum şi reţinerea, arestarea şi percheziţia trebuia scoasă din această lege, pentru că e reglementată în Regulamentele Camerelor, în legea penală, în Constituţie", a comentat Mate.
Reprezentanţii puterii în parlament nu au putut fi contactaţi.
