Recent, actualul ministru al justiției a declarat că sistemul judiciar din România de azi scârțâie din toate încheieturile. Observație cum nu se poate mai realistă, care ar trebui să pună pe gânduri.

La noi se mai crede că morala este o disciplină « moale », iar etica este doar « eseu ». Morala este luată ca o chestiune de sfătuire ori de predică, dacă nu cumva ca un fel de prelucrare propagandistică.

După Charlie Hebdo s-a crezut că aşa ceva nu se va repeta. În urma tragediei de la Paris, din noiembrie 2015, s-a crezut la fel. După atacurile de la Bruxelles înclinaţia va fi aceeaşi. Au fost numeroase atacuri teroriste şi după aproape fiecare a prevalat impresia terminării şirului.

Chestionarele aplicate în Europa în ultimele decenii (vezi concludenta analiză din Hermann Denz, Hrsg., Die europäische Seele. Leben und Glauben in Europa, Czernin, Wien, 2002) dau ca rezultat uşoara, dar continua creştere a ponderii credincioşilor.

În interviul acordat în 2 septembrie 2013 pentru Adevărul Live, domnul Băsescu reia meditaţiile sale imprecise şi groteşti despre învăţământ, susţinând, de data aceasta, că „domnul Marga a motivat atunci (în 1998) spunând că nu au ce preda inginerii", încât a propus desfiinţarea unor şcoli profesionale.

În 28-29 ianuarie 2000, Ambasada Finlandei la Bucureşti organiza o sesiune a experţilor consacrată chestiunii romilor, ale cărei concluzii se pot parcurge şi astăzi (vezi volumul International Expert on Roma Questions, Embassy of Finland in Romania, Bucharest, 2000).

Cultura modernă este legată de statele naţionale ca organizare politică, iar naţiunile sunt înţelese drept „comunităţi teritoriale". Este vorba de comunităţi ce sunt, în acelaşi timp, comunităţi istorice, economice, de limbă şi cu o anumită amplasare teritorială, ce face parte din caracteristicile lor. Aceste comunităţi includ mereu o componentă geografică.

După cum remarcă specialişti din diferite ţări (vezi, de exemplu, Jerôme Monod, Philippe de Castelbajac, "L`aménagement du territoire", PUF, Paris, 2012), politicile de astăzi ajung aproape constant la tema amenajării teritoriului, înainte de orice organizarea administrativ-teritorială. O reorganizare este socotită acum indispensabilă pentru a realiza obiective majore.

Cu toate că dezbaterea publică asupra direcţiei de evoluţie a ţării s-a stins în ultimii ani, iar intelectualii, pe scară prea mare, se abţin să discute, sunt mai multe propuneri de diagnoză a situaţiei.