În spaţiul carpato-ponto-danubian se cunosc sau au fost depistate, până în prezent, trei începuturi de an: 1 ianuarie (Anul Nou civil), 1 martie (Anul Nou agrar) şi 1 septembrie (Anul Nou bisericesc).

La trecerea dintre ani, românii care vor să aibă un an nou cât mai bun respectă cu sfințenie câteva tradiții.

Sfântul Ştefan-Cel Încununat este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie, a treia zi de Crăciun.

Un amalgam de contraste caracterizează tradiţiile acestei perioade la români, de la mesele îmbelşugate, poveştile şi colinda tristă, cântecul vesel ori dansul dramatic.

"Umblatul cu ursul" este unul dintre cele obiceiurile de Crăciun şi de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi. O ceată de urători veniţi de la Craiova a străbătut joi cartierul Mănăştur.

Tradiția spune că de Ignat se sacrifică porcul din bătătură din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

Sărbătoarea Sfântului Nicolae, ocrotitorul săracilor, celebrat pe 6 Decembrie este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale iernii.

Postul Crăciunului este unul dintre cele două mari posturi din an, durează 40 de zile și are o importantă deosebită pentru credincioși.

Ziua Morților sau Luminația se sărbătorește în fiecare an pe data de 2 noiembrie, dar pomenirea sufletelor adormiților se face în seara de 1 noiembrie.