Halloween este celebrată pe 31 octombrie, iar Ziua Morților, un obicei autohton, are loc pe 1 noiembrie, când românii din zona Transilvaniei merg în cimitire și aprind lumânări.

Creştinii îl sărbătoresc, vineri, pe Sfântul Dumitru, zi care, în tradiţia populară românească,  ne dă indicii despre cum va fi iarna.

Postul Adormirii Maicii Domnului ține două saptămâni și este unul dintre cele mai importante posturi pe care credincioșii trebuie să le țină de-a lungul anului.

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a Patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării, iar casele trebuie să strălucească de curăţenie.

Creştinii ortodocşi celebrează, duminică, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele - evocând intrarea lui Iisus în Ierusalim -, dar şi una a celor cu nume de floare.

În fiecare an, pe 14 februarie, îndrăgostiţii din întreaga lume sărbătoresc Valentine’s Day, cunoscută și sub numele de Ziua Îndrăgostiților. Originea acestei sărbători îl are în centru pe Sfântul Valentin.

Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe.

Ziua de 6 decembrie este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, iar cu o seară înainte, pe 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc ghetuţele aşteptându-l pe Moş Nicolae care va trece pe la ei să le aducă celor cuminţi daruri şi o nuielusă, celor neascultători.

SFÂNTUL ANDREI. Noaptea ce precedă ziua Sfântului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, creştinătorul neamului românesc- este asociată în tradiţia populară cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului şi prezicerea rodniciei anului care vine, marcând totodată debutul sărbătorilor de iarnă.