Săptămâna Luminată este pentru creștini începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, de Rusalii.

Bunătățile care umplu mesele de Paște a românilor sunt "udate", de obicei, și cu un pahar de alcool, dar mesenii care depășesc măsura paharelor vor simții acest lucru a doua zi.

În Transilvania, în a doua zi de Paște, băieții merg prin sat să stropească fetele, obicei care îşi are rădăcinile în urmă cu peste doua mii de ani.

Fără ouăle roșii așezate pe "plapuma" albă de zăpadă care acoperă încă vârful Vlădeasa, ai spune, după imaginile postate de meteorologul Andrei Pletea, că pe acoperișul Țării Călatei s-a sărbătorit Crăciunul, nu Paștele.

Fiecare zi a Săptămânii Luminate, cea care urmează Duminicii Paştelui, are o semnificaţie specială.

În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere.

Orarul de circulație al mai multor linii a fost prelungit cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de