Clujul, al doilea pol IT al României. Mii de firme și afaceri de miliarde de euro / Cum arată piața clujeană

Clujul se menține pe poziția de al doilea mare hub IT din România, după București, iar companiile din județ au avut o evoluție puternică în ultimii ani.

Cifra de afaceri a firmelor IT din Cluj-Napoca a crescut cu o rată anuală de 19,8% în perioada 2020-2024, potrivit studiului „Romanian IT Market Study: Evolution and Perspectives”, realizat de Romanian Economic Monitor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Transilvania IT Cluster, notează Economedia.ro. 

Analiza, care cuprinde 19.033 de companii românești din sectorul IT cu o cifră de afaceri anuală de peste 50.000 de euro, arată cât de concentrată este industria în câteva centre importante ale țării.

Clujul, pe locul doi în IT-ul românesc

În 2024, companiile IT din Cluj au generat o cifră de afaceri de aproximativ 2,48 miliarde de euro, fiind al doilea cel mai important centru din România după București. În județ au fost contabilizate 2.650 de companii IT.

Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu aproape 8,8 miliarde de euro cifră de afaceri și 6.369 de companii. La acestea se adaugă rezultatele din Ilfov, unde firmele IT au raportat afaceri de aproximativ 1,21 miliarde de euro.

Alături de București-Ilfov, Clujul, Timișul și Iașiul formează principalele centre ale industriei IT din România.

„Toate cele 4 județe de top din punct de vedere al dimensiunii pieței (București-Ilfov, Cluj, Timiș, Iași) sunt centre universitare de seamă care atrag investitori străini, ceea ce a contribuit la transformarea acestor regiuni în cele mai importante centre IT din România”, se arată în analiză.

Datele studiului arată și cât de mare este concentrarea industriei în aceste zone. Cele cinci regiuni cu cele mai mari cifre de afaceri – București, Cluj, Timiș, Iași și Ilfov – generează împreună aproximativ 87% din veniturile totale ale sectorului IT din România și concentrează 85% din numărul total de angajați din companiile IT.

La nivelul orașelor, primele cinci centre IT din țară ajung la aproximativ 85% din cifra de afaceri totală a industriei și reunesc peste 136.000 de angajați.

Performanța Clujului este evidențiată în mod special în analiza UBB. Companiile IT din Cluj-Napoca au înregistrat, între 2020 și 2024, o rată anuală compusă de creștere a cifrei de afaceri de 19,8%.

Potrivit studiului, avansul a fost susținut de extinderea forței de muncă și de creșterea semnificativă a capitalului propriu, în timp ce rentabilitatea companiilor s-a menținut relativ stabilă.

„Sunt zone în care, în timp, s-au întâlnit universități puternice, accesul la talent, investițiile și o comunitate locală de companii care a crescut și s-a maturizat. Clujul este un exemplu foarte bun. Regiunea Nord-Vest generează aproape 20% din cifra de afaceri a sectorului, iar Cluj-Napoca este al doilea hub IT al țării după București. Din experiența Transilvania IT Cluster și inclusiv din ceea ce am văzut prin TEDIHT (The European Digital Innovation Hub in Transilvania, prin care companiile și organizațiile din regiune sunt sprijinite în procesele de digitalizare), un hub puternic nu se construiește doar prin numărul de companii dintr-un oraș, ci prin felul în care companiile, universitățile, administrația și organizațiile care susțin inovarea reușesc să lucreze împreună și să creeze proiecte concrete”, transmite Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster.

De altfel, studiul subliniază rolul important pe care îl au centrele universitare în dezvoltarea ecosistemelor IT. Prezența universităților, a specialiștilor, a companiilor multinaționale și a antreprenoriatului local a contribuit la transformarea orașelor precum Cluj-Napoca, București, Timișoara și Iași în poli importanți pentru industria IT.

„Pe de o parte, este un avantaj important: în centrele universitare, precum București, Cluj, Timiș și Iași s-au format ecosisteme IT veritabile, în care universitățile, masa critică de specialiști, companiile multinaționale și antreprenoriatul local se alimentează reciproc. Această aglomerare atrage în continuare investiții, talent și know-how și facilitează apariția unor activități cu valoare adăugată mai ridicată”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.