România a atras doar o treime din fondurile PNRR: De ce contează și cât riscăm să pierdem

România a atras doar o treime din fondurile PNRR, deși are una dintre cele mai mari alocări din UE.

România a primit, până la sfârșitul lunii mai 2025, doar 9,44 miliarde de euro din cei 28,5 miliarde alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sumă reprezintă aproximativ o treime din totalul fondurilor puse la dispoziție, raportată la PIB-ul din 2023, ceea ce poziționează România printre primii cinci beneficiari din Uniunea Europeană, după dimensiunea economiei.

„28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer”, subliniază pe pagina sa de Facebook, Cristian I. Popa, analist economic și membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.

El mai explică că acești bani echivalează cu „în jur de 1.100 km de autostradă (cât distanța de la București la Viena) sau cât 230.000 de apartamente medii din București (doar 150.000 în Cluj), sau peste un milion de Dacii Duster”.

Deși România a încasat până acum 9,44 miliarde de euro, din care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, în Uniunea Europeană rata medie de absorbție a fondurilor PNRR este aproape de 50%.

Proiecte de 6,3 miliarde euro nu mai pot fi realizate

Realitatea din teren este însă mai dură: „proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanțare prin PNRR. Mai puține investiții din bani europeni”, precizează Cristian Popa. 

Analistul economic avertizează că „toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităților”. El atrage atenția că, în lipsa acestor fonduri, multe proiecte „rămân fie blocate/fără sursă de finanțare, fie vor trebui finanțate din bugetul de stat, deci vor crește cheltuielile, pune presiune pe deficit și vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă”. 

Există totuși speranțe

În același timp, există speranțe pe termen lung. Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar multianual pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, din care România ar putea primi 60 de miliarde, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul exercițiu financiar.

Cristian Popa concluzionează: „Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă și reforme. Întrebarea este câte reforme va reuși România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp și câte miliarde vor ajunge, efectiv, în țară, în economie și în proiecte concrete?”.