Ce-i stresează pe studenții din România? Condițiile de locuire și plata facturilor, pe lista grijilor / 9,8% au avut gânduri suicidale

Cel mai recent studiu relevă faptul că studenții români se confruntă cu o serie de probleme care le afectează starea de sănătate mintală și emoțională. 

Problemele de sănătate mintală sunt în creștere printre studenți, relevă un studiu realizat de organizația „Starea națiunii studențești" în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației, din cadrul Departamentului de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB).

Astfel, conform cercetării, 78,4% dintre studenți au stres și anxietate crescută (față de 72% în 2022), iar 9,8% au avut gânduri suicidale (față de 9,0% în 2022).

"În mod clar ne confruntăm cu o înrăutățire a problemelor de sănătate mintală ale studenților și al dificultăților legate de costurile de viață și locuire cu care se confruntă aceștia. Cu atât mai mult a devenit foarte important ca instituțiile care au în sarcină gestionarea situației studenților și tinerilor în general să se aplece cu cât mai multă atenție asupra fenomenelor semnalate în acest studiu. Dificultățile cu care tinerii s-au confruntat atât în pandemie, cât și dincolo de ea au fost deseori ignorate până acum la nivel instituțional. Dar e nevoie ca vocea lor să fie ascultată, iar factorii de decizie să pună prioritățile lor în fața altor deziderate politice sau administrative, deoarece succesul acestei generații va fi hotărâtor pentru viitorul României", spun autorii studiului.

Aglomerația din locuință și facturile îi îngrijorează pe studenți

Studenții au nemulțumiri legate de condițiile de cazare. 37,3% dintre studenți au probleme cu aglomerarea din locuința lor, iar 32,3% au probleme legate de lipsa posibilității de a adapta sau modifica spațiul în care locuiesc.

Totodată, 32,7% dintre ei au probleme cu cuantumul facturilor și al cheltuielilor cu întreținerea, iar 29,9% cu cuantumul chiriei sau al regiei de cămin. Astfel, 48,9% dintre studenți declară că au avut de suferit pe plan mintal din cauza creșterii prețurilor la energie, 31% din cauza abuzului verbal, 18,5% din cauza începerii războiului, și 10,5% din cauza bullyingului online.

Un total de 55% dintre respondenți au reclamat că nu își pot regla temperatura din gospodărie, fie pentru că nu dispun de echipamente - 37,1%, fie pentru că se tem de creșterea facturilor - 17,9%. Numai 1,8% aleg să sub-utilizeze echipamentele pe care le au din rațiuni ce țin de mediu. Mai mult, 43,5% dintre studenți spun că adesea e prea cald sau prea frig în locuință.

Țigările și alcoolul, în topul substanțelor consumate de studenți

Un alt aspect îngrijorător al studiului îl constituie consumul de substanțe. Țigările - 25,1% - și alcoolul - 21,6% - se află în fruntea listei de substanțe din care studenții au consumat mai mult în ultimele 12 luni și arată că eforturile de control ale statului român în această privință lasă mult de dorit. O cifră mai redusă - 17,7% - se înregistrează la creșterea consumului de țigări electronice și tutun încălzit.

Vestea bună este că creșterea de consum la droguri este foarte scăzută - 1,9%. De asemenea, doar 1,4% din consumatorii de țigări electronice sau tutun încălzit au trecut de la acestea la țigările clasice, lucru care ne arată că efectul de ”gateway” (consum de țigări electronice asociat cu consum ulterior de țigări) este foarte redus la studenți.

Anturajul este de departe principalul determinant de începere al consumului de țigări (17,1% dintre cei întrebați) și alcool (12,7%). Doar la țigările electronice și tutun încălzit, pe lângă anturaj (8,6%), mai este prezent semnificativ și un alt motiv de consum - dorința de a renunța la țigările clasice.

Studiul a fost realizat între 1 martie 2023 - 15 septembrie 2023, cu participarea a 1.670 respondenți, studenți care își desfășoară studiile în universități din 22 de orașe din România.

Sondajul a fost realizat în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai”.