Profesorul de sănătate publică de la UBB Cluj, Răzvan Cherecheş, îi întreabă guvernanţi cine şi-a asumat morţii din valul 4 şi cine şi-i va asuma pe cei care vor urma după relaxările din decembrie.  

Emil Boc consideră că un subiect care ar trebui să se vorbească mai mult între guvernanți este creșterea prețurilor la întreținere, electricitate și gaz.

Profesorul de sănătate publică de la UBB Cluj, Răzvan Cherecheş, condamnă gestul politicienilor de a relaxa restricţiile antiepidemice. Acesta spune că relaxarea purtării măştii pentru toţi va induce ideea falsă că lucrurile au revenit la normal. 

„714 "soldați" mă apără de o formă gravă de Covid-19! Singura șansă, vaccinarea” a postat Emanuel Ungureanu pe pagina sa de Facebook, referindu-se la testul de anticorpi efectuat într-o reţea medicală privată.

Sociologul clujean, Vasile Dîncu, consideră că protestele împotriva restricțiilor au fost influențate de proasta comunicare a Guvernului.

Preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, afirmă că nu adunările religioase sunt reponsabile pentru răspândirea noului coronavirus, ci aglomerațiile din transportul în comun și mall-uri, precum și faptul că măștile de protecție sunt, în proporție de 90%, „niște cârpe” prin care trece virusul.

Purtarea măștii peste tot în spații publice ar trebui să fie o măsură obligatorie acolo unde există o rată mare de infectare cu noul coronavirus, spun experții în sănătate publică. Legal, decizia ar trebui luată de autoritățile locale, dar se pare că decizia este una pur politică.

Ministerul Educaţiei cere şcolilor să se conecteze la platformele digitale de învăţare. Primul pas ar fi ca toţi elevii să aibă acces la internet, ceea ce nu se întâmplă în România, deoarece peste 800.000 de elevi nu au acces la un device conectat la internet.

Statul român este zgârcit cu educaţia. Suntem pe ultimul loc în UE la bugetul alocat pentru educaţie. Educaţia primeşte 3,2% din PIB, fiind pentru guvernanţi pe locul 5 în ordinea priorităţilor.