Condiţiile de muncă în unicul penitenciar de femei din România, de la Târgşor, sunt precare, reclamă sindicaliştii, care spun că angajaţii îşi desfăşoară activitatea în birouri fără lumină, cu deficit de personal.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, Legea privind executarea pedepselor, care prevede o reducere de pedeapsă de 6 zile la 30 de zile de detenţie în condiţii inumane, dar şi că deţinuţii pot „cumpăra” zile libere contra remuneraţiei.

1.266 persoane private de libertate. Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi este unul dintre cele mai aglomerate din ţară. Procentul de supraaglomerare depăşeşte 170%.

Proiectul de lege pentru modificarea Codurilor penale depus de UDMR la Senat, facilitează liberarea condiţionată, acordă „circumstanţe atenuante legale” celor care săvărşesc infracţiuni de corupţie şi permite reducerea pedepselor deţinuţilor care fac donaţii penitenciarelor.

Un fost director al unei închisori din Norvegia spune că penitenciarele din România sunt prea mari, suprapopulate, iar deţinuţii sunt lăsaţi "pe stradă" după eliberare.

Peste 27.000 de persoane au fost închise, anul trecut, în penitenciarele din România, cele mai multe fiind condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului sau împotriva persoanei, se arată în raportul de activitate pe 2016 al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Instanţa l-a condamnat definitiv pe Vîntu, în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, la opt ani de închisoare cu executare şi a dispus confiscarea unei sume importante de bani.

Un tânăr de 28 de ani a fost încarcerat timp de două luni după ce Judecătoria Gherla a decis să înlocuiască o amendă penală primită în anul 2013 cu o pedeapsă privativă de libertate.

Dragoş Băsescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.