Cer despăgubiri pentru terenurile „confiscate” prin noul Plan Urbanistic General

Clujenii susţin că aprobarea Planului Urbanistic General (PUG) ar echivala cu o nouă naţionalizare deoarece terenurile pe care le deţin pe strada Dunării sunt încadrate ca spaţiu verde. Primăria a aprobat documentaţii de urbanism prin care în zonă s-au permis construcţii, iar prin noul Plan Urbanistic General primăria vrea să le „confişte" proprietăţile, fără măcar să le ofere despăgubiri.

„În scopul construirii în municipiul Cluj-Napoca a unui număr de 945 apartamente s-au expropriat terenuri pe strada Dumării de la antecesorii noştri pentru cauză de utilitate publică prin decrete de expropriere din 1084 şi 1985, fiind construite blocuri de locuinţe. Pe terenurile rămase libere în zona de locuinţe Aurel Vaicu sud, locuitorii blocurilor de locuinţe au construit garaje demontabile cu sau fără autorizaţie", explică un grupă de hosztezseni care deţin terenuri în zona amintită. Oamenii au semnat un memoriu adresat consilierilor locali prin care spun că, începând din 2007, autorităţile locale clujene sau instanţele de judecată au recunoscut dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra unor terenuri de pe strada Dunării, aceste fiind considerate libere de sarcini.

Prin Titlul de proprietate emis de prefectură în 2008 s-a reconstituit parţial în favoarea lui Szabo Ana, Kerekes Mihai, Szabo Andrea suprafaţa de 2481 de mp. „Prin alte dispoziţii de restituire şi de propunere privind acordarea de despăgubiri din 2008 s-a restituit în favoarea noastră Torok Ioan, Torok Stefan, Szabo Orosz Susana, Benedek Julia, Banzai Eva, Linzenbold Annamaria, Munkacsi Ana, Bocoz Roza terenurile în suprafaţă de 853 mp, respectiv 845 mp situate în municipiul Cluj-Napoca strada Dunării nr. 92 şi 94. Printr-o decizie civilă a Tribunalului Cluj, irevocabilă, comisia locală de fond funciar a fost obligată la punerea în posesie asupra suprafeţei de peste 2800 de mp, respectiv printr-o decizie civilă irevocabilă a Curţii de Apel Cluj s-a dispus restituirea a 863 de mp în favoarea lui Boros Varvara", au atras atenţia proprietarii de pe Dunării. Aceştia au mai subliniat că aparţin comunităţii de hosztezseni şi că parcelele de teren amintite sunt retrocedate sau în curs de retrocedare după un efort financiar considerabil şi ani de procese. „După 20 de ani de lupte în justiţie, cu mare indignare am aflat că în viitorul Plan Urbanistic General pentru această zonă, insclusiv terenurile restituite, se proiectează a se stabili ca zonă verde (cu acces public nelimitat), fără a exista un proiect de expropriere sau o procedură de expropriere cu o justă despăgubire", au mai precizat proprietarii. Aceştia au cerut chiar consilierilor locali să nu îşi dea votul pe noul PUG deoarece acesta ar echivala cu o nouă naţionalizare.

Proprietarii urmaşi ai hosztezsenilor de pe strada Dunării au semnat adresa către forul local în 25 semptembrie. La şedinţa de la începutul lunii noiembrie consilierii locali USL au cerut explicaţii cu privire la solicitările oamenilor. Arhitectul şef Ligia Subţirică a declarat că nu este la curent cu solicitarea, însă a menţionat că terenurile în cauză ar fi fost şi în trecut spaţiu verde. "Bănuiesc că e vorba de terenuri în vecinătatea fabricii A.C.E. (în prezent Fujikura - n.red.). Acolo a fost o zonă verde, Parcul de Est, pe care îl regretă şi despre dispariţia căruia se plâng toţi arhitecţii şi urbaniştii care l-au apucat. Acest spaţiu a primit altă destinaţie, printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), făcut cred că înainte de 2000, aşa mi-aduc aminte, şi s-a construit o fabrică. Nişte persoane au cumpărat acolo teren, bănuiesc, iar în noul PUG. se propune revenirea, pentru restul de teren, care, iniţial, a fost Parc de Est, în municipiul Cluj, la situaţia anterioară. Zona n-a fost construibilă înainte de apariţia PUZ-ului pentru fabrică, iar în respective documentaţie este prevăzut tot ca zonă verde. Numai prin extensie faţă de fabrică s-ar fi făcut zonă construibilă. Este încă subiect de discuţie, dar mie mi se pare clară situaţia", a explicat arhitectul şef la şedinţa ordinară a forului local de la încaput de noiembrie. Arhitetcul şef a promis că la o şedinţă de urbanism se va dezbate şi acest caz, având în vedere că obiecţiile formulate de majoritatea cetăţenilor la noul PUG vizează tocmai acestă chestiune legată de limitarea dreptului de construire.
Mai mult, consilierul PDL Ovidiu Turdean a afirmat că reclamaţia poate fi extrapolată într-o situaţie cu impact destul de mare pentru municipiu, pentru că primăria evidenţiază ca terenuri în domeniul public sau privat, proprietăţi pe care oamenii le-au primit înapoi şi li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra acestora. "Aprobând PUG, luăm acel teren ca fiind al municipiului, îi dăm, de exemplu, destinaţia de zonă verde, cum este aici şi, ulterior, printr-un litigiu, se restituie dreptul de proprietate fostului proprietar, asupra terenului vizat acum de PUG şi care, în evidenţele noastre, de aici tot felul de problem. Fiind vorba de teren intravilan, există posibilitatea să fie şi situaţii în care suprafeţe să fie destinate pentru construcţii, de aceea trebuie să fim atenţi", a semnalat Turdean.

Arhitectul şef a explicat că toată lumea care-şi recuperează terenurile (încadrate ca zone verzi) vrea să le transforme în construibile, însă politica echipei PUG a fost aceea de a încerca să se încurajeze dezvoltarea actualului intravilan care este neocupat şi să nu se piardă spaţiul verde. Cu toate acestea, în funcţie de realitatea din teren, echipa care a eleborat documentaţia a încercat să rezolve lucrurile, în aşa fel încât să nu fie prejudiciaţi nici proprietarii. De altfel, proiectanţii au declarat că nu au putut mulţumi pe toată lumea, mai ales că majoritatea cererilor vizau schimbarea destinaţiei unor terenuri încadrate ca zone verzi, însă au menţionat că în cazul unor suprafeţe mari, acestea ar trebuie achiziţionate de primărie şi transformate în parcuri.