În primele săptămâni ale lui 1990 am publicat un text foarte scurt, nesemnat (că aşa era “chichiţa” acelor texte scurte din Libertatea), în care spuneam: Oportunişti, nu ocoliţi partidele istorice pentru că şi ele vor ajunge la putere!
George Călinescu spune că trebuie să citeşti înainte de călătorie. Am reuşit să o fac în preajma vizitei de săptămâna viitoare, în Africa de Sud.
Precizări. Una dintre posibilităţile de analiză politică este cea a bolilor ei, a patologiei intrinseci. Intenţionez să tratez în câteva articole patologiile politice ale actualei scene politice româneşti.
De câtăva vreme, am observat că cei pe care îi cunosc, atât prietenii pe care i-am cunoscut mult înainte de 1989, cât şi cei cu care m-am intersectat după această dată – într-o formă sau alta -, ca apoi să ne cunoaştem suficient de bine încât să ne permită o în-prietenire (cum ar fi spus Noica), încep, încet-încet, să “părăsească” România.
Eliberarea judecătorului Florin Costiniu, a oamenilor de afaceri Locic & Căşuneanu, la fel ca eliberările anterioare ale lui Gigi Becali, Dinu Patriciu, Puiu Popoviciu, Ioan Avram Mureşan, sunt secvenţe din acelaşi film.
Noul tratat START semnat la Praga de preşedinţii Americii şi Rusiei are semnificaţii mai mult simbolice.
Greoi, obez, servil, nostalgic, inept, needucat, narcisist, fanfaron, megaloman, mizantrop. Aşa spuneam săptămâna trecută că îmi pare să fie statul român.
Mi-am imaginat un dialog ca într-un fel de banc cu ardeleni. Personajele sunt investitorul străin şi un grup de locuitori din Roşia Montană.
Ştirile cu privire la împotrivirea unor polonezi faţă de înmormântarea preşedintelui decedat, Lech Kaczynski, la castelul Wawel din Cracovia aruncă o umbră sumbră asupra tragediei cu care s-a confruntat Polonia şi a mitului cu privire la “Solidaritatea” întregii naţiuni poloneze în faţa acestei tragedii.
Recomandări: