Sunt puțini cei care ajung în roluri de decizie și au capacitatea analizei proprii. În mod sigur, în reflecțiile asupra relațiilor internaționale, Henry Kissinger este unul dintre ei, alături de Helmut Schmidt, Jacques Attali și Shlomo Avineri, de pildă.

Cine ia decizii în România actuală se află în fața alternativei: să continue abordarea din ultima decadă sau să procedeze la reconstrucție? Ambele variante au avocați.

În perioada imediat următoare fostul ministru al Educaţiei, respectiv al Afacerilor Externe, Andrei Marga, va participa la mai multe conferinţe în Polonia şi Franţa.

Istoria tragediei de la Auschwitz - a cărei încheiere lumea civilizată o rememorează în 27 ianuarie 2015 printr-o reuniune a unor personalități internaționale la fața locului - este deja scrisă. Ceea ce se discută este în principal interpretarea ei.

Una dintre marile înnoiri ale culturii moderne provine din expansiunea cercetării istorice a căii pe care Isus din Nazaret a devenit Isus Hristos.

Fostul ministru de externe participă la reuniunea internațională consacrată consolidării prezenței culturale chineze în lume, ce are loc la Xiamen.

Opt personalităţi ale lumii culturale româneşti au fost recompensate miercuri seară cu premiile Constantin Brâncoveanu, acordate de Fundaţia Alexandrion. Deşi Clujul nu a adjudecat nicio distincţie, a fost reprezentat cu cinste prin maestrul de ceremonii, respectiv printr-un membru al juriului.

Asistăm la opoziția a două curente în privința statului de drept în România ultimilor ani. Unii cred că cine are puterea are dreptul să legifereze convenabil și să orienteze aplicarea legilor. Alții cultivă opinia că doar un grup ar apăra europenizarea și că numai anumite persoane ar îmbrățișa statul de drept. Și unii și ceilalți își asumă dreptul ca ceva ce poate fi îndreptat împotriva dreptului altora.

Este deja obișnuit ca în campanii electorale să se exagereze. La noi, însă, se depășesc limitele. Granița acceptabilului se trece fără scrupule și se minte dezinvolt. Mai grav, s-a revenit în 2014 exact la tehnicile mințirii din 1990. Pe atunci, despre Corneliu Coposu se spunea că distribuie blugi prin sate, în vreme ce secundanții săi mituiesc populația, iar privatizarea restabilește șerbia. De data aceasta, partitura minciunii se cîntă în jurul apartamentelor achiziționate de candidați, comerțului cu copii orfani, incompatibilităților, periclitării pensionarilor. Deviza „murdărește, murdărește că tot rămâne ceva!" inspiră din nou.