Ajunul anului nou este prilej de petrecere pentru toți românii. Este o zi importantă a anului, cea în care tragem linie, analizăm ce am făcut în ultimele 365 de zile și ne stabilim țintele pentru viitor. De aceea, trebuie să sărbătorim această trecere conform tradițiilor, pentru ca următorul an să fie unul de excepție. Nu trebuie să credeți în superstiții, dar bifarea unor obiceiuri nu are cum să strice.
Fetele de măritat află cum le va fi ursitul ascultând lătratul câinilor, potrivit unor tradiţii care se păstrează în satele transilvănene, iar jocurile le pot ajuta să afle dacă cel ce le va fi soţ va fi bogat. Pe de altă parte, ciobanii află cum va fi iarna aşezându-şi cojoacele în mijlocul oilor.
De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie.
Se spune că Moș Ajun ar fi fost fratele geamăn a lui Moş Crăciun şi că ar fi fost ultimul dintre apostoli.
Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an la 15 august. Creştin-ortodocşii au câteva obiceiuri populare, amintite de Irina Nicolau în cartea sa "Ghidul Sărbătorilor Româneşti" (Humanitas, 1998).
Sfânta Maria Mare este prăznuită de creştini pe data de 15 august, această zi fiind ziua în care se pomeneşte Adormirea Maicii Domnului sau, mai exact, trecerea sa la cele veşnice.
Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează crestinortodox.ro.
Unii oameni respectă cu sfințenie, pe 31 decembrie, o serie de tradiţii şi superstiţii ca să aibă noroc în următorul an.
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Recomandări: