în 1990, municipiul Cluj-Napoca, ca şi celelalte oraşe din România, a abandonat “corsetul” perimetrului obligatoriu din 1976, care nu-i permitea nicicum să iasă în afara celor 3.978 ha, ceea ce, într-un fel, l-a obligat să gospodărească mai atent zestrea funciară ce o avea la dispoziţie.

începând din 1960, devenirea oraşului nostru a căutat să se înscrie într-o gândire de ansamblu, având ca suport prima “Schiţă de sistematizare” / S.de S. (echivalentul a ceea ce numim astăzi Plan Urbanistic General - P.U.G.) concepută de o echipă din Bucureşti.

Am fost întrebat daca este cazul ca şi Canalul Morii să fie acoperit sau nu, pentru că, aşa cum arată şi miroase acum pe unele porţiuni, balanţa ar înclina catre da.

Vorbisem în articolul anterior despre Canalul Morii ca devenire în timp şi cred că nu am atins încă momentul când nu se mai poate face nimic.