Persoanele fizice de pe raza municipiului Cluj-Napoca care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea cheltuielilor cu hrana.

Trei localuri din Cluj-Napoca fac parte din inițiativa „Cantina Compasiunii”. 

Sarmalele româneşti au ajuns vedere în emisiunea TV a unuia dintre cei mai cunoscuți bucătari din Spania. Acesta spune că deşi sunt greu de făcut, sunt delicioase.

Românii cheltuiesc pe hrană 40 % din venituri și aproape jumătate ajunge la gunoi. Potrivit unui studiu al „Departamentului de dezvoltare durabilă”, cel mai des ajung la coș mâncarea gătită și produsele de panificație.

Cu toţii ne întrebăm cam cât înţeleg copiii din balamucul cu pandemia de COVID-19. E clar că masca de protecţie le depăşeşte celor mici capacitatea de a înţelege că aceasta se foloseşte pentru a se proteja de un pericol care ar putea veni de la nimeni altul decât de la prietenul lor cel mai bun.

Anul următor, am putea vedea primele drone în România, care livrează mâncare. Este un proiect îndrăzneț, pe care speră să-l pună în practică, doi antreprenori din Cluj.

Actorul Bob Rădulescu a comparat preţurile din restaurantele din centrul Braşovului cu cele din Cluj-Napoca. Concluzia este că "oraşului comoară" i se trage numele de la legenda lui "Ali Baba şi cei 40 de hoţi" şi că preţurile piperate la mâncare sunt "fiţe de Cluj".

CIA Landlords a publicat de curând un clasament al oraşelor europene în funcţie de calitatea, diversitatea şi accesibilitatea ofertei gastronomice. Şi Cluj-Napoca se află pe listă. 

Ştiai că poţi mânca în Cluj-Napoca meniuri la preţuri care îţi amintesc de anii studenţiei: cartofi prăjiţi la doi lei, ceafă de porc la 6 lei sau şniţel de pui la 5 lei?