De sărbătorile Pascale, de pe mesele românilor nu lipsesc ouăle roșii, care reprezintă simbolul Învierii Domnului. 

Săptămâna Luminată este pentru creștini începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, de Rusalii.

În cea de-a doua zi de Paşte, românii respectă o serie de tradiţii şi obiceiuri păstrate din timpuri străvechi.

Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de

În multe case, un personaj numit Iepuraşul de Paşte aduce bomboane şi ouă de ciocolată copiilor în Duminica Paştelui. Dar de unde și când a apărut această tradiție?

În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda.

În Miercurea Mare, în satul tradițional, femeile pregăteau prescura pentru pasca ce urma să fie sfințită de preot, la biserică, în Joia Mare.

Marțea Mare este cea de-a doua zi din Săptămâna Patimilor, în care credincioșii se pregătesc pentru întâmpinarea Învierii Domnului.

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este o perioadă de doliu, de tristețe, iar în satul tradițional nu era îngăduită munca la câmp pentru că se spunea că „e mare păcat să muncești când Domnul Hristos pătimește”.