Am văzut pe ecranul unei televiziuni, acum o seară un documentar despre familiile de români care trăiesc crunta dramă a sărăciei şi dezrădăcinării deopotrivă, în Spania.
Thoreau spunea că e necesar să ne concentrăm, cu osteneală, pe înţelesul fiecărui cuvânt şi al fiecărui vers, căutând astfel, cu resursele de înţelepciune şi curaj pe care le (mai) avem fiecare din noi, un sens mai cuprinzător decât ne permite uzul comun.
S-a discutat mult în media despre vizită guvernatorului României, dl. Traian Băsecu în Turkmenistan...
Recent, uitându-mă prin câteva pagini scrise mai de mult, am avut surprinderea să vad că imaginasem un “peisaj” care zilele trecute s-a transformat, fără a-l regiza eu, înadins, în realitate... Descriam acolo în câteva versuri, un fel de “plimbare”, printr-un oraş gol, poate prea gol pentru singurătatea mea, imaginându-mi totul, exact aşa cum aveam să fac recent, după mai bine de doi ani de când am scris...
Zilele trecute am văzut la TV cum un grup de români s-au hotărât să intre neapărat în cartea recordurilor.
"Nimic nu-l face pe om mai redutabil decât să vadă lucrurile aşa cum sunt”, spune Paul Valery. Adevărat.
Recomandări: